În fiecare seară, după apus, un grup de justițiari se adună lângă CS Lewis Square pentru a patrula străzile cu un aer sfidător și cu un nume grandios: „Belfast Nightwatch First Division”.
Grupul, format de obicei din 11-12 membri, vânează bărbați cu pielea închisă la culoare, cerându-le acte de identitate și explicații pentru prezența lor în estul orașului, arată un reportaj al publicației The Guardian.
„Hei, băiete, nu vreau să te mai prind prin parcurile noastre”, i-a spus recent un membru al grupului unui bărbat de culoare așezat pe o bancă de pe malul râului.
Dacă răspunsurile nu sunt considerate satisfăcătoare, urmează avertismente de a părăsi Belfastul sau de a suporta consecințele. Unele interogatorii sunt filmate și încărcate pe rețelele sociale, adesea acompaniate de muzică rap sau rock, fiind primite cu aplauze de către urmăritori.
Este cel mai nou front al unei campanii de intimidare împotriva imigranților, refugiaților și persoanelor de culoare, care a alungat familii din locuințe și i-a determinat pe mulți să ia în calcul părăsirea Irlandei de Nord.
„E mai rău ca niciodată acum. Toată lumea e speriată”, spune Mohammed Idris, 51 de ani, refugiat sudanez care și-a pierdut magazinul într-o revoltă anul trecut. „Nu știi ce se va întâmpla a doua zi. Nu cred că am un viitor aici.”
Un alt comerciant, care s-a prezentat doar ca Mo, afirmă că abuzurile rasiste au devenit normalitate. „Acum câteva zile, un tip a venit la mine și mi-a spus: «Întoarce-te dracului în țara ta». I-a insultat pe toți de pe stradă și a pălmuit un bărbat.”
Revoltele anti-imigranți din Anglia, din august anul trecut, au inspirat izbucniri similare la Belfast și au încurajat și mai mult campania de teroare, care s-a extins în ultimii ani în toată Irlanda de Nord.
Familii din Africa – multe dintre ele angajate în domeniul medical – au avut geamurile sparte și mașinile incendiate în mai multe orașe din County Antrim.
În iunie, mulțimi furioase au atacat locuințele românilor și bulgarilor din Ballymena, forțând sute de oameni să fugă. În această săptămână, tineri din zona Donegall Pass, în sudul Belfastului, au aruncat cu sticle, doze și baloane cu apă în membrii minorităților etnice.
Cea mai vizibilă amenințare, deocamdată, este în estul loialist, predominant protestant, unde patrulele de justițiari bântuie Newtownards Road și străzile din jur, căutând să confrunte bărbați „străini”. Pe pagina lor de Facebook se descriu drept „părinți îngrijorați … care lucrează împreună, patrulând străzile Belfastului, pentru siguranța și protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile”.
O afirmație de-a dreptul orwelliană: aproape jumătate dintre cei arestați pentru tulburări motivate de ură rasială la Belfast, vara trecută, fuseseră raportați anterior la poliție pentru violență domestică.
Dezinformări propagate pe rețelele sociale prezintă imigranții drept prădători care pândeau în locuri de joacă, spionau femei și încercau clanțele ușilor prin cartiere.
„Încerci să construiești încredere în comunitate, dar după ani întregi tot străin rămâi”, spune Idris. Și-a deschis un nou magazin după ce primul a fost distrus, dar se gândește să plece din Irlanda de Nord.
La fel și Mohammed, Sherif și Adel, trei ingineri software din Egipt care s-au mutat la Belfast cu soțiile și copiii lor, atrași de sectorul IT aflat în expansiune. Spun că intimidările au devenit mai frecvente și mai îndrăznețe.
Din aprilie, cei trei au trecut prin aceeași experiență: grupuri mici de persoane se apropie de ei în parcuri sau pe stradă, îi filmează și îi urmăresc. Dacă se retrag la mașini, sunt fotografiați și li se notează numerele de înmatriculare. „De fiecare dată raportăm la poliție, pentru că ne temem că acești oameni ar putea inventa povești despre noi”, spune Sherif. „Am încetat să mai ieșim după ora 21. Altădată simțeam că Irlanda de Nord e acasă, dar acum nu mai e. Să te simți în siguranță e cel mai important. Dacă nu te simți în siguranță, nu rămâi.” Toți trei plănuiesc să se întoarcă în Egipt.
Kashif Akram, membru al consiliului Centrului Islamic din Belfast – atacat în iunie – spune că imigranții sunt transformați în țapi ispășitori pentru probleme economice și sociale. „Totul pornește de la un singur lucru: ura.”
El acuză politicienii că transmit semnale contradictorii atunci când condamnă atacurile rasiste, dar invocă lipsa locuințelor. „Cele două probleme sunt separate.”
Speră ca planul de acțiune lansat de poliție privind rasismul și etnia să descurajeze și să pedepsească agresiunile. Polițiștii monitorizează patrulele, iar un bărbat de 37 de ani a fost arestat sub suspiciunea de agresiune, furt și distrugere. Un priveghi organizat de susținătorii lui a fost ținut de un „jurnalist-cetățean” autointitulat, condamnat anterior pentru jaf armat, după cum a relatat Belfast Telegraph.
Patrulele au împărțit comunitatea din estul Belfastului.
Unii localnici se declară rușinați. „E îngrozitor. Rasism pur”, a spus o femeie de 34 de ani, care a preferat să rămână anonimă. „Faptul că acești tipi pretind că protejează femeile este de-a dreptul ironic.”
Proprietarul unui magazin de articole loialiste susține însă patrulele nocturne. „Nu sunt justițiari, sunt protectori ai comunității. Vor doar să păstreze siguranța. Unul dintre ei are cadru de mers – cum să fie justițiar?”
Scriitoarea Rosemary Jenkinson, care locuiește în zonă, observă totuși semne de integrare: luna trecută, zeci de imigranți au participat la un foc de tabără loialist dedicat culturii protestante. „E un semn pozitiv.”
Sidharth Sreekumar, un funcționar public de origine indiană, în vârstă de 32 de ani, spune că îi place să trăiască în estul Belfastului, dar recunoaște că are două avantaje: „Sunt englez și am 1,90 m. Cred că oamenii se gândesc de două ori înainte să se pună cu mine.”
Ştiri video recomandate
