Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Praga împotriva noului guvern ceh, format din populişti, ultranaţionalişti şi eurosceptici, din cauza retragerii sprijinului militar acordat Ucrainei şi a ceea ce consideră a fi o derivă ce ameninţă libertăţile civile şi apropie ţara de modele precum Ungaria şi Slovacia, care au intrat în conflict cu executivul Uniunii Europene pe tema statului de drept, relatează EFE, potrivit Agerpres.
Potrivit Reuters, aceasta este cea mai mare manifestaţie antiguvernamentală după 2019, când la acţiuni de protest similare au participat circa 200.000 de persoane.
„Ne-am adunat aici cei care ne opunem să fim duşi în direcţia Slovaciei şi Ungariei”, a spus la începutul adunării Mikulas Minar, preşedintele ONG-ului „Un milion de momente pentru democraţie”.
Manifestanţii au denunţat, de asemenea, faptul că un proiect de lege privind organizaţiile neguvernamentale, de inspiraţie rusă, ar putea îngrădi activitatea societăţii civile, stigmatiza cooperarea internaţională şi conferi statului puteri de control extinse fără garanţii judiciare suficiente.
Una dintre revendicările manifestanţilor a fost demisia Nataliei Vachatova, consilier guvernamental care coordonează redactarea viitoarei legi privind ONG-urile.
„Legea prin care se încearcă intimidarea ONG-urilor şi a tuturor organizaţiilor care primesc măcar un euro din străinătate a fost copiată după cele de la Moscova”, a declarat la tribuna din parcul Letna vicepreşedinta organizaţiei "Un milion de momente", Mariana Novotna.
Această lege a fost considerată de organizatori un „atac la adresa libertăţilor civice” şi un pas în direcţia unor presupuse "regimuri nedemocratice din Europa", în acest context fiind menţionate din nou Ungaria şi Slovacia.
În Ungaria, încercarea de a controla ONG-urile a fost contestată cu succes în faţa Curţii de Justiţie a UE, care a hotărât în 2020 că legea era ilegală, întrucât încălca libera circulaţie a capitalurilor şi drepturile fundamentale.
În Slovacia, o lege de natură similară, promovată de guvernul condus de Robert Fico, a fost suspendată de Curtea Constituţională la sfârşitul anului 2025.
În cadrul adunării de la Praga, care s-a desfăşurat sub sloganul "Să nu le permitem să ne fure viitorul!", au fost afişate şi pancarte referitoare la procesul penal în care este implicat premierul, populistul Andrej Babis, pentru deturnare de fonduri comunitare, dosar blocat de imunitatea parlamentară de care se bucură în prezent politicianul.
Babis, care şi-a construit un imperiu de afaceri în sectoarele alimentar, chimic şi agricol, a fost prim-ministru în perioada 2017-2021.
El şi partidul său populist ANO au revenit la putere în decembrie trecut, după patru ani în opoziţie, conducând un guvern format din partide de dreapta şi de extremă dreapta.
Oponenţii guvernului lui Babis au subliniat, de asemenea, reducerea cheltuielilor pentru apărare prevăzută în buget, precum şi planurile de modificare a modului de finanţare a televiziunii publice - măsură care, avertizează aceştia, i-ar putea afecta independenţa.
Ştiri video recomandate
