Comisia Europeană a prezentat joi patru proiecte europene în domeniul apărării - printre care „zidul anti- drone” şi un plan de consolidare a frontierei de est - ca parte a eforturilor de pregătire a continentului pentru apărare, având ca orizont de timp 2030. Documentul de 16 pagini se bazează pe luni de discuții între Comisie și statele membre, având ca scop pregătirea blocului comunitar pentru a-și apăra teritoriul într-un context în care unele servicii de informații avertizează că Rusia ar putea ataca o altă țară, scrie Euronews.
Noutatea principală a foii de parcurs este introducerea unor termene și obiective clare pentru prioritățile și proiectele identificate anterior, inclusiv cele patru programe europene majore pe care Comisia le consideră urgente și care trebuie finanțate cât mai rapid.
Comisia a declarat că două „proiecte emblematice” sunt deosebit de urgente: Iniţiativa europeană de apărare împotriva dronelor, cunoscută anterior sub numele de „zidul anti-drone”, şi Eastern Flank Watch, care vizează „fortificarea frontierelor estice ale UE pe uscat, în aer şi pe mare”.
Totuși, documentul nu prevede noi surse de finanțare pentru statele membre și nici nu oferă detalii privind structura acestor proiecte sau costurile lor, informații care vor fi prezentate ulterior.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a insistat că „ceea ce creăm prin această foaie de parcurs este autosuficiența Europei în domeniul apărării”. „Autosuficiență înseamnă capacitatea noastră de a produce suficient, capacitatea de a moderniza producția de armament și de a finanța creșterea industriei europene de apărare”, a explicat Kubilius. „Autosuficiența în apărare înseamnă independență.”
Aproape 80% din echipamentele militare achiziționate de statele membre ale UE provin din afara blocului, majoritatea din SUA, potrivit unui raport realizat de fostul premier italian Mario Draghi.
Pe scurt, foaia de parcurs își propune să încurajeze achizițiile comune între statele membre, pentru a reduce costurile, a accelera livrările, a acoperi golurile de capabilitate și, ideal, a stimula achizițiile de produse europene. Totuși, un oficial al Comisiei a precizat, sub protecția anonimatului, că „nu este vorba despre crearea unor structuri operaționale – aceasta este responsabilitatea NATO”.
Întrebat dacă acest lucru ar putea genera o problemă de guvernanță pentru cele patru state membre ale UE care nu fac parte din alianța militară, dar care ar putea contribui financiar la aceste proiecte, oficialul a explicat că „în caz de criză sau de război, NATO va gestiona operațional situația, împreună cu aranjamente adecvate pentru statele membre care nu fac parte din Alianță”. „Dacă aceste state consideră că sunt afectate, vor participa la efort. Dacă contribuie la crearea unor capabilități, o fac pentru că se așteaptă ca, în viitor, să fie nevoite să contribuie și ele”, a adăugat el.
Alianța militară rămâne, desigur, influențată puternic de Washington, care este principalul contributor. Totuși, se așteaptă ca SUA să își reducă treptat prezența în Europa, concentrându-se tot mai mult asupra regiunii Indo-Pacific.
Reacția la recentele încălcări ale spațiului aerian în Polonia, Danemarca, Estonia și România a scos în evidență unele deficiențe de funcționare ale alianței, în special legate de restricțiile naționale care pot întârzia capacitatea de reacție în situații de criză.
„Războaiele de mâine”
În privința apărării, Comisia Europeană pășește pe un teren sensibil, întrucât acest domeniu rămâne competența exclusivă a statelor membre, iar executivul european are în principal un rol de facilitator industrial.
Unele state au exprimat deja rezerve față de propunerea Comisiei de a efectua evaluări anuale ale achizițiilor de apărare ale statelor membre, considerând că o astfel de măsură ar depăși limitele competențelor Bruxelles-ului.
Totuși, există semne pozitive că planul Comisiei începe deja să dea rezultate.
Statele membre s-au alăturat unor grupuri de capabilități menite să centralizeze achizițiile în cele nouă domenii prioritare – printre care apărarea antiaeriană, tehnologiile cu drone și anti-drone, rachetele, muniția și sistemele de artilerie. În această săptămână au avut loc mai multe întâlniri, iar Olanda și Letonia conduc, de exemplu, o coaliție dedicată dezvoltării dronelor.
Liderii UE urmează să discute și să aprobe obiectivele propuse de Comisie în cadrul summitului din 23 octombrie, unde apărarea va fi unul dintre principalele subiecte pe agendă.
Potrivit unui proiect de concluzii consultat de Euronews, șefii de stat și de guvern vor sublinia necesitatea de a accelera „proiectele concrete pentru întărirea capacităților comune ale statelor membre în domeniul apărării antiaeriene și anti-drone” și de a impulsiona dezvoltarea infrastructurii spațiale.
Întrebat dacă Uniunea se concentrează prea mult pe amenințările imediate și ignoră posibilele pericole viitoare, Kubilius a recunoscut că UE a reacționat lent.
„Dronele au apărut în Ucraina în număr mare în 2023, dar, din diverse motive, nu ne-am pregătit suficient”, a spus el. „Ceea ce trebuie să învățăm este să fim mai agili și mai prevăzători, pentru a fi pregătiți pentru ceea ce numim războaiele de mâine.”
Ştiri video recomandate
