Pe măsură ce războiul din Ucraina rescrie regulile confruntărilor militare moderne, iar Silicon Valley încearcă să își păstreze avansul în inteligența artificială, apare o realitate incomodă: o mare parte din această putere tehnologică depinde de o resursă controlată în proporție copleșitoare de China – bateriile.
În „Data Center Alley” din nordul Virginiei, acolo unde clădiri uriașe fără ferestre alimentează industria americană de inteligență artificială, competiția cu Beijingul e alimentată, paradoxal, tot de Beijing. Centrele de date consumă cât un oraș mic și orice fluctuație de electricitate poate provoca probleme majore, inclusiv coruperea codurilor sensibile care rulează AI. De aceea, marile companii investesc masiv în baterii litiu-ion de mari dimensiuni. Iar aici China conduce detașat, scrie The New York Times.
„China este lider în aproape fiecare componentă industrială” din acest domeniu, spune Dan Wang, expert în tehnologia chineză la Hoover Institution, Stanford. „Sunt înaintea noastră, atât tehnologic, cât și ca dimensiune a capacității industriale”.
La câțiva kilometri distanță de aceste centre de date, Pentagonul avertizează și el asupra aceleiași probleme, dar dintr-un alt motiv: războiul modern depinde tot mai mult de baterii. Dronele, laserele, echipamentele de comunicații și armele viitorului funcționează cu baterii. Iar multe dintre ele vin tot din China.
Un raport al firmei de analiză de apărare Govini arată că armata americană depinde, în prezent, de lanțurile de aprovizionare chineze pentru aproximativ 6.000 de componente de baterii utilizate în programele de armament.
„Realitatea este extrem de dură”, spune Tara Murphy Dougherty, CEO Govini. „Există piese străine în 100% dintre sistemele noastre de armament și platformele militare”.
China știe foarte bine ce putere are. În contextul tensiunilor comerciale, Beijingul a amenințat în octombrie că va limita exporturile unor tehnologii avansate de baterii, inclusiv materiale esențiale precum anodul și catodul din grafit.
Administrația Trump, prinsă între politică și realitate strategică
Noua administrație a început prin a bloca miliarde de dolari în granturi federale începute în era Biden pentru dezvoltarea industriei americane de baterii, asociind domeniul cu energia verde – un sector pe care Donald Trump l-a criticat constant și în care a spus despre mașinile electrice că sunt o „înșelătorie”.
Apoi a venit realitatea strategică: bateriile nu mai sunt doar despre mașini electrice, ci despre război, securitate națională și competiția în AI. Surse din industrie și experți spun că, în ultimele luni, Casa Albă a devenit tot mai interesată să creeze o industrie americană de baterii independentă de China. Au avut loc întâlniri la nivel înalt pe tema lanțurilor de aprovizionare, Departamentul Energiei a deblocat granturi și a anunțat noi finanțări, iar Pentagonul a introdus restricții privind achiziția de baterii de la „entități străine de îngrijorare” – adică în principal China.
„Administrația spune «nu ne plac mașinile electrice, dar avem nevoie de baterii pentru drone, centre de date și inteligență artificială»”, declară Samm Gillard, director executiv al unei coaliții industriale. „Recunosc faptul că dependența de China subminează securitatea națională”.
Casa Albă transmite public același lucru: președintele Trump, spune purtătoarea de cuvânt Taylor Rogers, folosește „toate instrumentele guvernamentale” pentru a face din SUA lider mondial în producția de minerale critice și baterii.
Problema? China controlează aproape tot
Experții avertizează însă că ruperea dependenței de Beijing va fi extrem de dificilă. China domină segmentul bateriilor pe bază de litiu-fier-fosfat (LFP), folosite masiv atât în mașini electrice, cât și în stocarea staționară a energiei. În 2024, China a produs 99% din celulele LFP ale planetei și peste 90% din componentele esențiale. Controlează extracția, rafinarea materialelor, fabricarea catodelor și anodelor – practic, toată infrastructura energetică a viitorului.
SUA au resurse și start-up-uri, dar fără investiții masive și o strategie coordonată, experții spun că e aproape imposibil să concureze. În plus, rafinarea mineralelor critice este o activitate poluantă și scumpă, ceea ce în America complică și mai mult lucrurile.
Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, compară situația cu dependența Europei de gazul rusesc înainte de invazia Ucrainei: „Dependența pentru o resursă strategică sau o tehnologie de o singură țară și o singură rută comercială este întotdeauna riscantă”.
AI nu depinde doar de cipuri. Depinde de curent
În competiția AI, accentul nu mai cade doar pe puterea procesoarelor, ci și pe infrastructura energetică.
„Electricitatea nu este doar un serviciu public. Este un activ strategic care ne va asigura leadershipul în cea mai importantă tehnologie de la invenția electricității încoace”, a precizat OpenAI, într-o scrisoare publică.
China înțelege asta. De aceea investește masiv nu doar în baterii, ci și în producție de energie, inclusiv regenerabilă. În timp ce SUA încă conduc la nivel de capacitate de calcul AI, există temerea că avantajul energetic al Chinei ar putea schimba balanța.
„Am numit AI «Proiectul Manhattan 2»”, precizează secretarul Energiei, Chris Wright. Dacă „China ar avansa semnificativ înaintea noastră în AI, am deveni națiunea secundară a planetei”.
De ce vor centrele de date baterii?
Industria se bazează pe cinci cifre de nouă: 99,999% timp de funcționare fără întreruperi. Asta înseamnă energie constantă. Giganții tech caută orice sursă sigură de electricitate – de la gaze, la nuclear, până la tehnologii experimentale.
„Ieși și iei ce găsești”, spune Justin Gruetzner, inginer în sector.
Bateriile devin esențiale pentru backup, pentru stabilizarea rețelei și pentru a preveni pierderi de date. Iar AI consumă enorm: o interogare AI poate folosi de zece ori mai multă energie decât o căutare obișnuită pe internet.
Microsoft avertizează că fluctuațiile pot ajunge la zeci sau sute de megawați și pot afecta infrastructura energetică. Iar uneori consecințele sunt invizibile, dar periculoase: „silent data corruption” – adică erori invizibile de calcul care pot distruge modele AI.
Google deja a instalat peste 100 de milioane de celule de baterie în centrele sale și începe să renunțe la generatoarele diesel. Microsoft vrea să facă același lucru până în 2030.
Lecția dură a Ucrainei: războiul viitorului se poartă pe baterie
În Ucraina, bateria este literalmente o armă. Dronele depind de ea. Comunicarea depinde de ea. Producția militară depinde de ea. Iar restricțiile chineze au triplat prețurile unor componente.
„Fiecare restricție comercială a Chinei din 2022 încoace s-a simțit direct pe câmpul de luptă”, spune Catarina Buchatskiy, expert militar. Iar aceleași componente sunt „înglobate în programele occidentale de apărare”.
Un soldat poartă deja până la 11 kilograme de baterii pentru o misiune standard. Odată cu folosirea continuă a dronelor, a sateliților mici, a războiului electronic și vehiculelor autonome, consumul a explodat. Pentagonul tratează acum bateriile drept tehnologie critică de misiune.
„Dacă cipurile sunt creierul, bateriile sunt inima,” spune experta Elaine Dezenski.
Industria bateriilor încearcă să prindă rădăcini în America
Există proiecte americane, granturi reluate, investiții japoneze obținute prin negocieri și companii care încearcă să dezvolte alternative la materialele chinezești. Dar tot industria spune că e prea puțin și prea lent.
„Văd mai multă toleranță pentru proiectele de baterii. Ce nu văd este investiție”, spune Rick Luebbe, șeful Group14.
Problema mare este că administrația vrea simultan industrie de baterii… dar atacă piața mașinilor electrice, cel mai mare consumator de baterii.
„Și-au îndulcit tonul față de baterii”, spune analistul Noah Gordon, „dar politica rămâne incoerentă”.
Ştiri video recomandate
