Jordan Bardella are șanse tot mai mari să fie candidatul extremiștilor RN (Rassemblent National) la viitoarele alegeri prezidențiale franceze, în defavoarea fostei sale șefe și mentor, Marine Le Pen, iar acum încearcă să scape de una dintre principalele sale promisiuni de campania – eliminarea reformelor la sistemul de pensii făcute în mandatul lui Macron, relatează Politico.
Le Pen a făcut din revenirea la sistemul de pensii francez generos de dinainte de Macron un fundament al campaniei sale. Ea s-a angajat că va elimina reformele și că va menține vârsta de pensionare de 62 de ani.
Bardella nu pare deloc interesat să mențină această promisiune și a spus că politica de pensii este încă „un punct de dezbatere”.
Oficiali apropiați de Jordan Bardella analizează acum un plan de eliminare a unei reguli care le permite persoanelor să se pensioneze cu pensia integrală la 67 de ani, chiar dacă nu au cotizat suficient pentru a îndeplini altfel condițiile necesare, potrivit a doi oficiali din partidul RN. În schimb, angajații ar trebui să aștepte până când au cotizat timp de 42 de ani sau să opteze pentru pensionare cu o pensie mai mică.
Subiectul pensiilor accentuează tensiunile dintre vechea gardă a lui Marine Le Pen, preocupată să nu piardă electoratul partidului din clasa muncitoare, și oficialii apropiați de Bardella, care susțin că formațiunea trebuie să își consolideze credibilitatea economică și să atragă alegători moderați, îngrijorați de deteriorarea finanțelor publice ale Franței.
Ruptura a devenit și mai mare în condițiile în care se apropie data de 7 iulie, când o curte de apel urmează să decidă dacă menține condamnarea lui Le Pen pentru deturnare de fonduri europene și interdicția de cinci ani de a ocupa funcții elective care o însoțește. Le Pen a declarat că, dacă nu va putea candida, Bardella va fi candidatul partidului la alegerile prezidențiale de anul viitor.
În sistemul actual, angajații francezi pot primi o pensie publică integrală de la vârsta de 62 de ani și nouă luni — prag care urmează să crească treptat la 64 de ani în baza reformei lui Macron — dacă au cotizat suficient de mult. Cei care nu au atins perioada de cotizare necesară pot totuși primi pensia integrală la 67 de ani.
Aliații lui Bardella susțin că propunerea lor ar face sistemul mai echitabil, punând un accent mai mare pe durata cotizării decât pe vârsta la care oamenii se pensionează.
„În prezent, durata medie de cotizare este de 39 de ani”, a declarat unul dintre oficialii Adunării Naționale. „Toată lumea știe că sistemul nu este sustenabil.” Potrivit datelor guvernamentale, perioada medie de cotizare era de 39,2 ani pentru persoanele născute în 1950.
Linia de demarcație
Luna trecută, Bardella i-a luat prin surprindere pe unii dintre principalii colaboratori ai lui Le Pen, punând sub semnul întrebării dacă vârsta de pensionare ar trebui să rămână principalul criteriu al partidului în privința echității sistemului de pensii.
„Vârsta de pensionare nu înseamnă nimic”, a declarat el pentru postul francez LCI. „Pentru a face sistemul mult mai clar și mai echitabil, trebuie să ne uităm la numărul anilor de cotizare. Asta contează. Cred că ar fi mai bine să simplificăm lucrurile și să construim un sistem care pune un accent mai mare pe durata cotizării.”
Atât în tabăra lui Le Pen, cât și în cea a lui Bardella, pensiile sunt considerate una dintre cele mai urgente chestiuni de rezolvat după hotărârea din 7 iulie privind viitorul politic al lui Le Pen. Partidul ar urma să își prezinte programul prezidențial complet în toamnă.
„Pensiile sunt sacre”, a declarat deputatul Sebastien Chenu, unul dintre principalii aliați ai lui Le Pen, întrebat despre comentariile lui Bardella. „Este ceva ce am construit împreună”.
Săptămâna trecută, Le Pen însăși a intervenit în dezbatere, declarând la postul France Culture că își dorește „o reformă echitabilă” și că o vârstă legală de pensionare de 62 de ani rămâne parte din aceasta. A adăugat, însă, că „există nedreptăți”.
„Cineva care a început să muncească la 30 de ani cotizează timp de 37 de ani, iar asta nu este tocmai corect”, a spus ea, semnalând o aparentă deschidere față de vârsta de la care poate fi primită pensia integrală.
O întrebare esențială este cine ar fi afectat cel mai puternic de o asemenea schimbare. Date analizate recent de cercetătorii de la Institutul pentru Politici Publice sugerează că măsura i-ar afecta în principal pe lucrătorii cu calificare redusă, ale căror cariere au fost întrerupte de perioade de șomaj, și, într-o măsură mai mică, pe angajații cu funcții de conducere și pe lucrătorii independenți care au intrat târziu pe piața muncii după studii îndelungate.
Ştiri video recomandate
