Rusia ar putea să-şi îndrepte armele nucleare spre oricare dintre instalaţiile NATO, oriunde ar fi, ca răspuns la "acţiunile agresive" ale Alianţei Nord-Atlantice şi la tentativele NATO de a "atrage pe orbita sa noi ţări", a declarat vineri presei Franţ Klinţevici, vicepreşedintele Comisiei de Securitate şi Apărare din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), relatează RIA Novosti în pagina sa electronică, citată de Agerpres.
"Ca răspuns la acţiunile agresive ale NATO, la încercările Alianţei de a atrage noi ţări pe orbita sa, din partea Rusiei va urma un răspuns dur şi fără echivoc. Noi vom îndrepta armele noastre, inclusiv nucleare, asupra oricăror instalaţii ale Alianţei care ne ameninţă, indiferent unde ar fi amplasate", a declarat Klinţevici. Oficialul rus a precizat pentru RIA Novosti că, atunci când vorbeşte despre arme nucleare, se referă la focoase nucleare, care pot fi instalate pe vectori pe suport staţionar, mobil, maritim sau aerian.
Anterior, Viktor Ozerov, preşedintele Comisiei de Securitate şi Apărare din Consiliul Federaţiei, avertizase că Rusia, ca răspuns la instalarea sistemului de apărare antirachetă american în Europa, va fi forţată să-şi consolideze sistemul de apărare aerospaţială pe flancul vestic, să angajeze forţe şi mijloace suplimentare pentru a asigura securitatea facilităţilor sale militare şi centrelor sale de control.
Această consolidare, a spus el, prevede desfăşurarea de sisteme de apărare antirachetă "Iskander" în Kaliningrad, precum şi crearea unor noi grupuri în districtele militare Vest şi Sud.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marţi că Rusia va face tot ceea ce este necesar pentru a se proteja pe fondul extinderii NATO spre frontierele sale.
La începutul săptămânii, preşedintele Vladimir Putin însuşi declarase că Moscova "se vede forţată să ia contramăsuri, adică să-şi îndrepte sistemele de rachete spre instalaţiile pe care le consideră drept o ameninţare", într-un interviu în filmul lui Oliver Stone, "Ucraina în foc".
Joi, secretarul general al Alianţei făcuse apel la Moscova să accepte cu calm extinderea Organizaţiei, potrivit portalului newsru.com. Într-o prelegere la Universitatea Oxford, el a explicat că "nu NATO se extinde, ci Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria şi-au exprimat singure dorinţa de a adera la Alianţă". El a subliniat că Rusia nu ar trebui să considere procesul extinderii drept "o provocare" şi a spus că este imposibil ca NATO să refuze să sprijine aceste ţări doar pentru că Rusiei "nu-i place" aceasta. Stoltenberg a subliniat, de asemenea, faptul că Alianţa nu duce o politică agresivă faţă de Rusia, dar este axată pe o "descurajare puternică", potrivit newsru.com.
Relaţiile dintre Rusia şi NATO traversează o criză fără precedent de la încheierea r
