Rusia votează timp de trei zile pentru o nouă Duma de Stat, într-un scrutin al cărui rezultat este cunoscut dinainte: partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin își va prelungi dominația de 23 de ani asupra parlamentului, după ce singurul partid antirăzboi a fost eliminat de pe buletine. Sunt primele alegeri legislative de la invadarea Ucrainei în 2022, iar Kremlinul le ține deliberat într-un registru discret – pentru a descuraja prezența la vot a nemulțumiților și pentru a evita orice discuție despre război. Miza reală, spun mulți ruși, nu este rezultatul, ci ce urmează: teama unei noi mobilizări i-a împins deja pe unii tineri să fugă din țară, scrie The Guardian.
Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, este așteptată să-și prelungească dominația asupra parlamentului, pe care o deține de 23 de ani, alături de câteva partide de opoziție doar cu numele, care votează fidel cu Kremlinul în chestiunile care contează. Votul de trei zile începe vineri, iar rezultatele sunt așteptate după închiderea urnelor, duminică.
În ciuda unui deznodământ previzibil, primele alegeri pentru Duma de la invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 au loc în urma unui război care, cândva îndepărtat pentru mulți ruși, pătrunde tot mai mult în viața de zi cu zi.
Roiuri de drone ucrainene au lovit rafinării de petrol, fabrici și noduri logistice pe tot cuprinsul Rusiei în cursul verii, în timp ce sondajele au indicat o neliniște tot mai mare privind evoluția luptelor și ce ar putea urma.
Pe acest fond, Kremlinul și-a strâns și mai mult controlul.
Luna trecută, autoritățile au interzis accesul pe buletinele de vot al Iabloko, partidul liberal antirăzboi, eliminând singura forță politică rămasă în Rusia care contesta deschis invazia Ucrainei.
Rămân astfel câteva alte partide, de la comuniști la extremiștii de dreapta ai Partidului Liberal-Democrat, care formează împreună ceea ce în Rusia se numește „opoziția sistemică”: grupări cărora li se permite să critice autoritățile la margine, dar care se aliniază Rusiei Unite în chestiunile importante pentru Kremlin.
Ani la rând, ele au servit drept supapă politică, oferindu-le alegătorilor un loc unde să-și exprime nemulțumirea fără a reprezenta o amenințare serioasă la dominația partidului de guvernământ. Dar chiar și după standardele scăzute ale politicii ruse, aceste campanii parlamentare au fost izbitor de lipsite de viață.
„La majoritatea alegerilor, candidații se luptă pentru atenție. În Rusia, anul acesta, mulți fac exact opusul”, a declarat Farida Rustamova, analist politic și fondatoare a newsletterului independent Vlast. „Nimeni nu vrea să iasă în lumina reflectoarelor sau să discute ceva sensibil”.
Cei mai mulți candidați aproape că nici nu au făcut campanie, a observat ea.
Dezbaterile televizate au avut loc uneori în studiouri pe jumătate goale, fiindcă politicienii nu s-au prezentat, generând secvențe stânjenitoare care au devenit rapid meme-uri pe internet.
Clipurile de campanie ale Rusiei Unite s-au bazat masiv pe inteligență artificială ieftină, fără sloganuri sau promisiuni memorabile. Niciun partid nu a îndrăznit să abordeze întrebările tot mai numeroase legate de războiul în desfășurare, care domină tot mai mult conversațiile private.
„Kremlinul menține în mod deliberat alegerile într-un registru discret, fiindcă un interes mai mare nu i-ar avantaja. Nu vor să discute chestiuni dificile și vor doar să termine odată”, a declarat o persoană apropiată Kremlinului, sub protecția anonimatului.
Ținând scrutinul într-un registru scăzut, Moscova spera să reducă prezența la vot în rândul alegătorilor dezamăgiți și independenți, asigurându-se totodată că propriii susținători ajung la urne, a spus Rustamova.
Excluderea Iabloko a urmat aceeași logică.
Mai mulți observatori consideră că oficialii se așteptaseră inițial ca partidul să obțină un rezultat neglijabil, care să demonstreze cât de puțin sprijin mai rămăsese pentru o platformă explicit antirăzboi. Dar când sondajele au sugerat, dimpotrivă, un sprijin în creștere pentru partid, autoritățile l-au scos de pe buletine, decât să riște un rezultat necontrolat.
Vladimir Gelman, profesor de politică rusă la Universitatea din Helsinki, a precizat că un alt scop al alegerilor era să-i ofere Kremlinului o sursă continuă de legitimitate și să întărească impresia că sistemul politic și războiul se bucură de un larg consens public.
„Deși aceste alegeri nu sunt nici libere, nici corecte, ele rămân totuși singura sursă de legitimitate”, a spus el.
Într-un discurs televizat de dinaintea votului, în cursul acestei săptămâni, Putin a legat explicit participarea la alegeri de războiul din Ucraina, prezentând votul ca pe o dovadă de unitate în fața presiunii externe.
„Alegerea voastră și voința voastră vor demonstra încă o dată că milioane de oameni sunt alături de soldații noștri, că suntem un popor unit, legat prin valori comune, memorie istorică și dragoste pentru patrie”, a declarat Putin.
Putin însuși și-a asigurat un nou mandat de șase ani la alegerile prezidențiale din 2024, cu opoziția reală interzisă pe buletine, prelungindu-și astfel puterea cel puțin până în 2030.
Pentru mulți ruși, însă, adevărata miză a alegerilor nu stă în rezultat, ci în ce urmează după.
Cu trupele Moscovei înaintând greu și cu pierderi mari în Ucraina, zvonurile despre o nouă mobilizare pe scară largă s-au răspândit în toată țara. Teama este că, odată ce alegerile sunt trecute în siguranță și o nouă Dumă docilă este instalată, Kremlinul va avea mai multă libertate să adopte măsurile nepopulare pe care le-a evitat până acum.
Neliniștea i-a determinat deja pe unii tineri să părăsească țara, în speranța de a scăpa de o eventuală nouă mobilizare – scene care amintesc de septembrie 2022, când sute de mii de ruși au fugit după ce Putin a anunțat primul recrutare de război.
Persoana apropiată Kremlinului a spus că mai mulți prieteni și-au trimis fiii în străinătate în ultimele săptămâni – un semn, spune el, că nici măcar cei cu acces la sistem nu sunt siguri ce se va întâmpla după vot.
Putin a încercat să calmeze aceste temeri. În ultimele săptămâni, a respins de două ori sugestiile că o nouă mobilizare ar fi iminentă.
Dar acele asigurări nu au fost de ajuns pentru unii bărbați, printre care Dmitri, care a zburat spre Erevan, în Armenia, săptămâna trecută. „O să aștept doar câteva săptămâni după alegeri”, a spus el, adăugând că simte că riscul unei noi mobilizări e prea mare ca să-l ignore. „Să vedem dacă se schimbă ceva după vot”.
