Sistemul de pensii din Bulgaria se află într-un moment critic, înaintea aderării țării la zona euro, planificată pentru 2026, scrie portalul de știri Novinite.
Trecerea la moneda unică va face ca pensiile bulgărești să fie exprimate în euro, în loc de leva.
Schimbarea generează temeri cu privire la stabilitatea sistemului de pensii din țara vecină, date fiind perspectivele demografice și presiunile bugetare.
Novinite a realizat o proiecție pentru perioada care se întinde până în 2070.
Cum arată sistemul de pensii din Bulgaria
Sistemul de pensii din Bulgaria este alcătuit din trei piloni.
Primul pilon este reprezentat de sistemul public de asigurări sociale. Este finanțat prin contribuțiile colectate de la angajați. Banii strânși în cursul lunii curente sunt transferați la Trezorerie și apoi utilizați pentru a plăti pensiile în luna următoare. Bugetul de stat completează sumele necesare pentru acoperirea deficitului.
Al doilea pilon este reprezentat de asigurarea publică obligatorie administrată privat. A fost înființată în 2000. Persoanele asigurate contribuie cu 5% din venitul lor. 2,4% se reține pe partea angajatului și 2,6% este virat de angajator.
Banii ajung în fondurile de pensii gestionate de companii de asigurări private. Aceste fonduri au fost gândite pentru a genera randamente suplimentare pe baza contribuțiile investite și pentru a oferi o "plasă de siguranță" împotriva eventualelor crize din sistemul public de asigurări sociale.
Al treilea pilon cuprinde schemele de pensii suplimentare voluntare. În cadrul acestora, persoanele își aleg nivelul contribuțiilor și planurile de pensii.
Există, de asemenea, fonduri de pensii profesionale concepute pentru anumite ocupații, în care angajatorii contribuie cu o parte din venitul persoanei asigurate, adăugând astfel un nivel suplimentar de protecție financiară.
Bulgaria transferă bani la bugetul pensiilor de stat, exact ca și România
Odată cu aderarea Bulgariei la zona euro, în 2026, pensiile vor fi plătite în euro.
În 2024, bugetul bulgar al asigurărilor sociale a avut cheltuieli de peste 24 de miliarde de leva, acoperind pensiile, prestațiile sociale și programele conexe. Asta, în timp ce veniturile din contribuțiile la asigurările sociale au fost de puțin peste 12 miliarde de leva.
Deficitul bugetului de pensii a fost, în aceste condiții, de aproape 48%.
Ca și în România, acest deficit a fost compensat prin transferuri din bugetul de stat. În anul menționat, Bulgaria avea aproximativ 2,2 milioane de persoane asigurate și puțin peste 2 milioane de pensionari.
Pensionarii și beneficiarii de prestații sociale reprezintă aproximativ 32% din populația Bulgariei, în timp ce persoanele asigurate și care plătesc contribuții reprezintă 35%.
În perspectivă, Comisia Europeană estimează că, până în anul 2050, 26,5% din populația Bulgariei va avea peste 65 de ani, proporția urmând să crească la 30,2% până în 2070.
Aceste cifre plasează Bulgaria în linie cu țările vecine din Balcani: Croația prognozează 30% până în 2050 și 32,3% până în 2070, Grecia, 35,5% și, respectiv, 33%, iar România, 28,7% și 29,1%.
Deși tendințele de îmbătrânire sunt comparabile la nivel regional, cheltuielile totale pentru pensii, raportate la PIB-ul național, prezintă unele diferențe.
Cât cheltuie Bulgaria și țările din jur pentru pensii
Cheltuielile Bulgariei cu pensiile au reprezentat 18,2% din PIB în 2022. Previziunile spun că procentajul va urca la 19,2% până în 2030, apoi cheltuielile se vor stabiliza în jurul valorii de 18,8% până în 2050.
Croația prezintă cifre similare, în timp ce cheltuielile pentru pensii ale Greciei sunt mai mari, situându-se în jurul valorii de 21%-23% din PIB.
Procentual, cheltuielile României sunt mai mici, dar vor avansa la aproximativ 18,8% până în 2050.
Anticipările spun că sistemul din Bulgaria menține o pondere relativ constantă în PIB dedicată pensiilor.
Bulgaria ar putea fi nevoită să crească nivelul contribuțiilor sociale după trecerea la euro
Viitoarea integrare în zona euro va testa capacitatea Bulgariei de a gestiona presiunile demografice și fiscale.
Sistemul ar putea necesita reforme, cum ar fi creșterea ratelor contribuțiilor la asigurările sociale sau modificarea structurilor prestațiilor de pensie, pentru a rămâne sustenabil pe termen lung.
În cele din urmă, întrebarea care așteaptă răspuns este dacă sistemul, așa cum este organizat în prezent, poate face față nevoilor unei populații în curs de îmbătrânire în timpul tranziției la euro, sau dacă va fi necesară o revizuire cuprinzătoare pentru a asigura stabilitatea financiară pentru viitorii pensionari.
Ştiri video recomandate
