Studiile arată că unul din doi greci nu va merge în vacanță anul acesta, în timp ce salariul mediu rămâne scăzut.
Dintr-o mică cabină din portul Pireu, Tassos Papadopoulos vinde bilete pentru feriboturile care pleacă spre insulele din Golful Saronic. E ora 17:00 într-o zi toridă de vară, iar prin arșița care învăluie portul, privește mașinile și camioanele care urcă pe rampa metalică a vaporului spre Aegina. „Anul trecut coada era mult mai mare. Acum, oamenii nu prea mai călătoresc”, oftează el. „În weekend e ceva mai aglomerat, dar per total vânzările au scăzut cu vreo 50%”.
Insulele Argo-Saronice, aflate la doar câțiva kilometri de Atena, au atras mereu turiști pentru că sunt ieftine și aproape. În 2024, doar Aegina a primit peste două milioane de vizitatori, mulți dintre ei greci atenți la buget, atrași de prețurile accesibile ale feribotului.
„Vara trecută, la ora asta, toate șezlongurile de pe plajă erau ocupate. Acum sunt goale”, spune Konstantinos Tsantas, care deține o afacere de sporturi nautice. „Știu și alți oameni din branșă din toată Grecia, și toți spun același lucru: afacerile merg prost. Și asta în condițiile în care Aegina e printre cele mai accesibile insule”.
Pentru mulți greci, 2025 va rămâne anul în care au renunțat la tradiționala vacanță de vară la mare. Odinioară simbol al bucuriei și al libertății, zilele de plajă au devenit pentru mulți un lux imposibil.
„Studiile noastre arată că unul din doi greci nu va merge în vacanță anul acesta”, spune Takis Kalofonos, consilier financiar la EKKE, uniunea consumatorilor activi din Grecia. „Dacă acum un deceniu oamenii își permiteau 20-30 de zile libere, acum media a scăzut sub o săptămână. Insulele Ciclade și cele mai îndepărtate sunt doar un vis. Cum să plătești 450 de euro doar pe bilete de feribot pentru o familie cu mașină, când salariul mediu e 1.342 de euro pe lună?”.
Tradiționalul exod din august – legat de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august – s-a redus pentru mulți la câteva zile petrecute cu rudele sau prietenii la sate, pe continent.
„Mi-ar plăcea să merg în Amorgos, dar e imposibil”, spune Ismini Balale, 28 de ani, care câștigă 850 de euro pe lună în retail. „Nici nu pot visa la camere de 200 de euro pe noapte. Toți prietenii mei sunt în aceeași situație, deși avem diplome de master. Vara asta luăm câteva zile libere, ici-colo”.
Eurostat a confirmat recent datele EKKE: 46% dintre greci nu și-au permis o vacanță de o săptămână anul trecut - cu 19% mai mult decât media UE.
În Atena, scena e neobișnuită pentru luna august: transportul public e supraaglomerat, străzile nu s-au golit, cinematografele în aer liber sunt pline, iar barurile și fast-food-urile forfotesc de tineri care nu au plecat nicăieri.
„Se tot vorbește despre redresarea economică, dar acele cifre nu înseamnă nimic pentru oameni ca mine”, spune Balale. „Și nu cred că guvernul se sinchisește prea tare”.
Victima propriului succes
Ironia este că Grecia este victima propriului succes turistic. Anul trecut, 36 de milioane de vizitatori - de aproape patru ori populația țării - au transformat-o într-una dintre cele mai vizitate destinații din lume. Sectorul a adus 21,7 miliarde de euro în 2024, ajutând Atena să reducă datoria publică uriașă de la 180% din PIB la 153,6%.
Însă, în timp ce turismul generează o cincime din locurile de muncă, succesul a împins prețurile în sus, iar salariile au rămas pe loc. Inflația, mai mare decât în multe state UE, a crescut costul vieții, așa că unii greci își dau seama că ies mai ieftin în vacanță în străinătate decât în propria țară.
Un sondaj Alco din iunie arată că prețurile tot mai mari la cazare, transport și restaurante sunt principalele motive pentru care grecii renunță la vacanțe.
„Grecii sunt excluși de la o tradiție culturală și religioasă, vacanța de august”, spune profesorul Christos Pitelis, expert în economie industrială și turism la Universitatea din Southampton. „Veniturile disponibile tot mai mici fac ca această experiență să fie imposibilă pentru mulți”.
Clasa de mijloc, lovită puternic de austeritatea de după criza datoriilor, resimte cel mai mult. Premierul Kyriakos Mitsotakis promite însă măsuri de sprijin, printre care scăderea taxelor și creșterea salariului mediu la 1.500 de euro până în 2027.
Dar, pentru mulți, realitatea e amară: străinii savurează frumusețile Greciei, în timp ce localnicii doar își amintesc de ele.
„Suntem Thailanda Europei: muncim ca alții să se distreze”, spune Aris Apikian, privind turiștii care trec prin fața magazinului său din Atena. „Străinii trăiesc visul aici, iar noi suportăm toate costurile. Cine are chef de vacanță când tot ce auzi e că urmează să crească facturile? Cred că începe să se vadă adevărul: grecii sunt adevărații perdanți”.
Ştiri video recomandate
