Germania, cea mai bogată țară a Europei și motorul economic și industrial al continentului se confruntă cu o problemă majoră care este speculată politic intens de extrema dreaptă – infrastructura sa se ruginește, se prăbușește și este tot mai prost întreținută, scrie The Guardian.
În așteptarea autobuzului M49 pentru a ajunge la grădina zoologică, Wolfgang, în vârstă de 82 de ani, privește în jos spre asfaltul găurit și spre ruinele metalice de dedesubt, ruinele unui pod din Berlin recent demolat după ce s-a descoperit că era crăpat în profunzime.
Încercând să vorbească mai tare decât sunetul puternic al ciocanului hidraulic care strivește asfaltul, tehnicianul pensionat spune că a privit construcția acestui pod, în urmă cu 60 de ani, de la fereastra apartamentului său, aflat în apropiere.
„Acum nu mai putem decât să sperăm că se vor apuca de treabă să construiască unul nou, deși am dubii că voi mai trăi să-l văd terminat”, spune el.
Podul inelar din Berlin (Rinbahnbruecke), un pod cu trei benzi, a fost închis în mod neașteptat în martie, provocând haos în trafic și obligându-le pe autorități să găsească căi de a devia cele 100.000 de mașini care îl foloseau zi de zi.
O lună mai târziu, în estul capitalei germane, Podul Wuhlheide, o altă trecere importantă strategic a Berlinului a fost adăugată la lista elementelor de infrastructură etichetate „Broesel-Bruecken” (n. red. ger. - poduri sfărâmate).
Și el este în procedură de demolare, doar unul dintre multele astfel de poduri închise sau prăbușite recent. Experții estimează că 4.000 de poduri autobah și 12.000 alte poduri au nevoie urgentă de reparații sau de înlocuire.
› Vezi galeria foto ‹
Poluare și colaps
Acestea sunt marile îngrijorări ale noii administrații Friedrich Merz - după decenii întregi de subfinanțare, infrastructura și școlile germane se dezintegrează efectiv, iar rețeaua de căi ferate este și ea într-o stare de subfinanțare cronică.
Merz promite că va investi miliarde pentru a reînnoi infrastructura germană care scârțâie tot mai tare.
În Dresda, oraș din estul Germaniei, în luna septembrie a anului trecut, podul Carola, vechi de 53 de ani, care trece peste Elba, s-a prăbușit în fluviu pe timpul nopții, la zece minute după trecerea unui tramvai pe deasupra lui. Autorităilor locale au spus că faptul că nu a murit nimeni a fost un adevărat miracol.
Străzile din pitorescul orășel Luedenscheid, în vestul țării, sunt aglomerate de 25.000 de tiruri care-l traversează în fiecare zi, deviate acolo după ce viaductul Rahmede, o arteră de transport vitală, a fost închis în 2021 din cauza problemelor structurale. Ulterior, a fost demolat.
Localnicii se plâng de zgomotul intens și de poluarea excesivă produsă de aceste mașini, în timp ce firmele spun că veniturile lor au scăzut, iar muncitorii calificați pleacă în masă.
Viaductul care-l va înlocui pe cel vechi este în construcție și ar urma să fie finalizat la anul.
Care sunt cauzele
Germania, țara care a fost vreme de decenii motorul economic al Europei are și o reputație a ingineriei și eficienției. Ce se întâmplă, deci?
Oliver Holtemoeller, director de macroeconomie la Institutul Halle pentru Cercetare Economică spune că marea problemă nu este neapărat lipsa de finanțare publică – „Povara birocratică, numărul mare de proceduri complexe de planificare și lipsa oamenilor capabili să facă această muncă”, ar fi principalele motive pentru această situație deplorabilă.
În plus, mai spune el, aceste probleme se cuplează cu faptul că „politicienii care vor să fie realeși prioritizează proiecte cu obiective pe termen scurt”. Chiar și înainte de a deveni cancelarul Germaniei, infrastructura în prăbușire a Germaniei era sus pe lista de priorități interne a lui Friedrich Merz.
În martie, el a susținut o lege a finanțării publice pentru investirea a 500 de miliarde de euro în infrastructură, pe parcursul următoarelor 12 luni. Aceste investiții urmează să fie finanțate prin împrumuturi.
Podurile au obținut, binemeritat, un loc tot mai important în dezbatere – finanțarea renovării sau reconstruirii lor poate fi chiar inclusă în angajamentele de cheltuieli militare. Până la urmă, ele trebuie să fie capabile să reziste când tancurile le traversează și trebuie să fie pregătite de război. Multe, în starea lor actuală, nu sunt.
Helmut Schmeitzner, profesor de inginerie structurală la Școala de Economie și Drept din Berlin a avertizat: „În general, infrastructura noastră este într-o stare în care trebuie să ne așteptăm ca incidente precum închiderile de poduri și drumuri să fie ceva tot mai frecvent în viitor”.
Partidul de extremă dreapta profită
Atât de împământenită a devenit această idee a infrastructurii „scârțâietoare” a Germaniei, încât o emisiune TV de satiră a dedicat un întreg episod „Germaniei în prăbușire”.
„Rust in peace” (n. red. – joc de cuvinte plecând de la expresia din engleză rest in peace, odihnească-se în pace, și înlocuind primul cuvânt cu rust, ergo „ruginească în pace”) ar fi sloganul potrivit pentru starea națiunii, dacă lucrurile nu se îmbunătățesc, au glumit satiriștii germani.
Pentru mulți, însă, nu mai e lucru de glumă – Merz a fost avertizat că dacă eșuează să facă îmbunătățiri rapide, consecințele politice vor fi drastice.
AfD deja încearcă de ani de zile să profite de pe urma acestor probleme, numind probleme podurilor și infrastructurii germane „simbolul eșecului statului”.
Ştiri video recomandate
