„Vreau să mănânc” – acest mesaj a apărut scris în ideograme chinezești pe ecranul unui calculator de la un spital public din centrul capitalei Beijing. Cuvintele au fost formate din gândurile unei femei de 67 de ani cu scleroză laterală amiotrofică (ALS).
Femeia nu poate vorbi. Demonstrația a fost parte a unui studiu clinic care includea cinci pacienți implantați cu un chip de dimensiunea unei monede, denumit Beinao-1, o interfață computerizată cerebrală (BCI), o tehnologie wireless dezvoltată de cercetători din Statele Unite.
În acest domeniu, spun experții, China recuperează rapid terenul, conform CNN.
Luo Minmin, directorul Institutului Chinez pentru Cercetare Cerebrală (CIBR), cercetătorul care a condus acest proiect, spune că există o „nevoie acută” de tehnologii de acest fel și că spitalele primesc un număr „copleșitor de cereri” din parte potențialilor pacienți.
„Pacienții spun că aceste cipuri sunt grozave, că simt că pot să-și recupereze controlul mușchilor”, a declarat el pentru CNN, în mai, în timpul unui interviu la laboratorul său.
Luo spune că tehnologia este eficientă și are „acuratețe mare” în decodarea semnalelor din creierul pacienților și traducerea acestor semnale în text scris.
Echipa sa are în plan să grăbească testele umane prin implantarea de cipuri în 50-100 de noi subiecți pe parcusul anului următor.
„Sperăm să grăbim un pic procesul. Dacă e dovedit că e sigur și eficient, poate fi folosit clinic în toată lumea”, a spus el.
În luna mai, Beinao-1 era deja implantat într-un total de cinci pacienți, același număr de pacienți implantați cu cipuri Neuralink, firma din domeniu a lui Elon Musk. O altă companie americană, Synchron, printre investitorii căreia se numără și Jeff Bezos și Bill Gates, a organizat teste umane cu zece pacienți – șase în SUA și patru în Australia.
O abordare diferită
Maximilian Riesenhuber, profesor de neuroștiințe la Universitatea Georgetown, a declarat pentru CNN că în ciuda faptului că cercetările în domeniu au început mai târziu în China decât în SUA, China recuperează rapid teren.
„China a arătat că are abilitatea nu doar de a ne prinde din urmă, ci și de a fi competitivă și de a începe să conducă în domeniu în unele zone”, a declarat el.
„Interesant este că avem multe activități de cercetare în ambele țări pentru că oamenii de stiință au înțeles potențialul BCI”.
Conform Precedence Research, o companie de cercetare de piață, piața pentru tehnologiile cerebrale valora în jur de 2,6 miliarde de dolari anul trecut. Urmează să ajungă la 12,4 miliarde până în 2034. Însă pentru China și SUA, dezvoltarea acestor tehnologii are valențe mai importante decât doar obținerea de bani.
Xi Jinping își dorește de multă vreme să-și transforme țara într-o putere economică și științifică, iar în artie scria în presa de stat de la Beijing că industria tech a devenit „principalul câmp de bătălie” al competiției globale între puteri.
Ambițiile sale au provocat îngrijorări în SUA, care a deschis un „război tech” cu China, mai ales în domeniul semiconductorilor.
CIBR a fost fondată de guvernul municipal al orașului Beijing și de mai multe universități locale, în 2018, la aproximativ doi ani după ce Elon Musk și-a fondat propria companie, Neuralink.
În 2023, CIBR a creat propria companie privată numită „NeuCyber Neurotech”, ea urmând să se concentreze pe produse „brain tech” precum Beinao-1.
Vreme de ani de zile, spune Luo, pacienta cu ALS care are peste 60 de ani, nu a putut să se exprime în niciun fel.
„E trează, știe ce vrea dar nu poate să spună nimic. După implant, acum poate vorbi în propoziții simple cu ajutorul sistemului”, spune cercetătorul.
Riensenhuber spune că firmele americane folosesc o procedură mai invazivă prin care cipul este implantat în interiorul dura mater, un strat exterior de țesut care acoperă și protejează creierul și cvoloana vertebrală. De acolo, semnalul poate fi mai puternic. Această metodă, însă, presupune o operație mai riscantă.
„Este interesant că NeuCyber este aparent capabilă să obțină suficientă informație chiar și prin dura pentru a puta decodifica cuvinte specifice”.
Testul pe pacienta cu ALS, care a început în martie, a reprezentat al treilea test cu cip Beinao-1 la oameni.
Cursa pentru creier
Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice, comparațiile între descoperirile și reușitele științifice ale chinezilor și americanilor sunt tot mai frecvente.
Interfața computerizată cerebrală își are originile în anii 1970, în SUA. Câteva decenii mai târziu, administrația Obama și-a lansat propriul program – „Brain Initiative” – prin care au fost investiți peste trei miliarde de dolari pentru finanțarea proiectelor de neuroștiință.
Synchron, companie cu sediul la New York, a fost prima care a început testele umane, în iulie 2021. Trei ani mai târziu, un nou sistem BCI dezvoltat la UC Davis Health a tradus semnale cerebrale ale unui pacient cu ALS în text scris cu o acuratețe de 97 la sută – cel mai precis sistem de acest tip, conform unui comunicat al universității.
În același an, compania lui Musk și-a încheiat propriul test pe oameni, permițând unui participant să controleze cursorul unui maus cu un implant cerebral.
China și-a început călătoria în domeniul științific „brain tech” în anii 1990, însă avansează mult mai rapid. În 2014, deja, cercetătorii chinezi au propus un proiect național care să fie similar eforturilor din SUA și Europa, conform autorităților regimului.
Doi ani mai târziu, domeniul a fost menționat în planul cincinal.
Riesenhuber și alți cercetători de la Georgetown au publicat cercetări în ce privește domeniul BCI în China în 2024, precizând că eforturile cercetătorilor chinezi sunt „comparabile în sofisticare” cu cele ale savanților din SUA și UK.
Ştiri video recomandate
