Coralii albiți, considerați până acum aproape condamnați, pot fi salvați în doar câteva săptămâni dacă sunt puși în contact cu o clonă sănătoasă, au descoperit cercetătorii de la Universitatea Stanford, într-un experiment care a pornit de la o întâmplare din laborator. Toți coralii afectați care au atins un fragment sănătos și-au revenit complet în șapte săptămâni, în timp ce aceia care au fost ținuți la doar câțiva milimetri distanță au murit, scrie Euronews.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit o metodă prin care coralii aflați în pragul morții pot fi readuși la viață, punându-i în contact cu corali sănătoși timp de doar câteva zile.
Publicat în revista Science Advances, studiul propune o abordare nouă și promițătoare pentru refacerea recifelor de corali, în condițiile în care creșterea temperaturii oceanelor face ca episoadele de albire să fie tot mai frecvente și mai severe.
Atunci când apa se încălzește prea mult, coralii elimină algele microscopice care le furnizează cea mai mare parte din energie. Fenomenul, cunoscut sub numele de albire, îi lasă expuși riscului de a muri de foame.
După un episod de albire, coralilor care supraviețuiesc le pot trebui luni sau chiar ani ca să-și revină, însă oamenii de știință susțin că pentru ei nu totul este pierdut.
„Deși coralii albiți pot fi pe moarte, ei nu sunt încă morți”, spune autorul principal al studiului, Danny Collins, doctorand la Stanford. „Întrebarea la care am vrut să răspundem a fost: odată ce un coral s-a albit, ce putem face?”
Cum au readus oamenii de știință coralii albiți la deplina putere
Descoperirea s-a produs întâmplător, în 2025, când Steve Palumbi, profesor de științe oceanice și biolog marin la Doerr School of Sustainability din cadrul Stanford, a observat două bucăți de coral care căzuseră una peste alta într-un acvariu din laborator.
Una era sănătoasă, cealaltă albită. Însă exact în locul în care se atingeau, coralul albit începuse să-și recapete culoarea.
Collins a pregătit apoi zece perechi de fragmente de coral, fiecare formată dintr-o bucată sănătoasă și una albită, provenite din aceeași colonie. Cinci perechi au fost puse în contact, iar celelalte au fost ținute la câțiva milimetri distanță.
În șapte săptămâni, toate cele cinci fragmente albite care fuseseră puse în contact cu clonele lor sănătoase și-au revenit. Cele ținute la distanță au murit.
La microscop, cercetătorii au descoperit că fragmentele de coral fuzionaseră, formând canale minuscule prin care algele și nutrienții puteau trece de la unul la altul.
În trei zile, algele benefice începuseră deja să migreze din coralii sănătoși către cei albiți. După aproximativ o săptămână, unii dintre ei primiseră suficiente alge ca să-și poată reveni singuri.
Odată ajunse în coralii afectați, algele benefice au început să se înmulțească rapid.
„Năvălesc înăuntru și încep să se dividă în cel mai rapid ritm observat vreodată la corali”, spune Palumbi.
În a doua săptămână, numărul algelor s-a dublat la fiecare patru zile, un ritm de aproximativ zece ori mai rapid decât la coralii din sălbăticie, ceea ce le-a permis coralilor afectați să continue să-și revină chiar și după ce au fost separați de cei sănătoși.
Descoperirea a reprezentat un progres important în laborator.
„Coralii albiți sunt adesea considerați o cauză pierdută, pentru că refacerea după un val de căldură este foarte lentă, dacă are loc vreodată”, spune Fiorenza Micheli, profesoară la Stanford și una dintre coordonatoarele lui Collins.
Cercetătorii avertizează însă că tehnica nu este încă pregătită pentru a fi aplicată la scară largă în oceane.
Coralii trebuie să fie identici genetic pentru ca țesuturile lor să poată fuziona. Cu alte cuvinte, fiecare coral afectat ar avea nevoie de o copie sănătoasă a lui însuși, o soluție greu de pus în practică atunci când vine vorba de refacerea unor recife întregi.
Cercetătorii speră totuși să găsească modalități de a transfera algele benefice fără să fie nevoie de contact direct sau de gemeni identici.
Recifelor de corali ar putea să nu le mai ajungă timpul ca să se refacă
Descoperirea vine într-un moment critic pentru recifele de corali.
Potrivit celei mai recente evaluări a Rețelei Globale de Monitorizare a Recifelor de Corali (GCRMN), recifele lumii au pierdut aproape 10% din coralii vii în ultimele patru decenii. Doar între 2023 și 2024, acoperirea cu corali vii a scăzut cu aproape 9%, în timpul unui episod global de albire, cel mai mare declin înregistrat vreodată într-un singur an.
Episoadele globale de albire au loc acum aproximativ o dată la cinci-șase ani, ceea ce lasă recifelor tot mai puțin timp să se refacă între două valuri de căldură extremă. Raportul avertizează că declinul recifelor va continua dacă emisiile generate de om nu vor scădea și dacă amenințări precum pescuitul excesiv, poluarea apei și dezvoltarea zonelor de coastă nu vor fi ținute sub control.
Iar deși alăturarea coralilor ca să-i ajute să-și revină după albire ar putea salva o parte dintre ei, Palumbi subliniază că metoda nu îi poate proteja de creșterea temperaturii apei.
„Este o poveste despre recuperare. Nu atenuează valurile de căldură, ci doar ajută la ce urmează după ele. Este în continuare o nevoie uriașă de a reduce valurile de căldură și de a proteja toată viața de pe Pământ de stresul climatic rapid”, spune el.
„Sperăm că, în cele din urmă, ar putea ajuta eforturile uriașe de refacere să aibă mai mult succes, permițând acelor grădini de corali să supraviețuiască mai bine valurilor de căldură”, mai adaugă acesta.
