Scântei, reproşuri reciproce, ridicări de tonuri, ameninţări cu demisia şi demiterea, mai bine de 20 de filiale în pericol de a fi puse pe butuci. Un bilanţ destul de bogat pentru şedinţa de astăzi a Biroului Politic Central al PNL în care s-a analizat cauzele dezastrului de la europarlamentare. Noua conducere se aştepta la un scor de peste 20% şi s-a trezit după un duş rece făcut la temperatura a nici 15 procente. Filialele rămase credincioase lui Călin Popescu Tăriceanu au fost folosite pe post de ţapi ispăşitori. Acuzaţiile, deloc subtile, de sabotaj intern, lipsă de mobilizare şi de neimplicare în campanie, aruncate de tandemul Crin Antonescu-Ludovic Orban la adresa unor organizaţii judeţene l-au exasperat la culme pe Tăriceanu care a părăsit sediul de partid aproape trântind uşa după el.
În sala de şedinţă, actuala conducere a decis măsuri radicale pentru liderii de filiale care au dezamăgit: dizolvări, reorganizări şi demiteri sau demisii punctuale sunt cuvintele de ordine aflate pe buzele conducerii care caută vinovaţi mai mult în teritoriu, decât în propria curte.
Contestatarii lui Antonescu, şantajaţi ?sentimental? cu candidatura la prezidenţiale
Nu au lipsit însă nici acuzaţii şi cereri de demitere a colaboratorilor lui Antonescu, în special a celor aduşi din afara partidului, precum Cătălin Harnagea, susţin surse liberale.
Câţiva lideri de organizaţii au acuzat sprijinulfragil şi slaba comunicare a centrului cu teritoriul în timpul campanii lectorale, starea de lucruri fiind pusă pe seama colaboratorilor lui Antonescu, în special a celor aduşi din direcţia Emil Constantinescu, grupaţi în jurul lui Harnagea.
Acesta a fost criticat ca principalul responsabil pentru strategia de campanie, alături de Rareş Mănescu, coordonatorul efortului electoral pentru europarlamentare.
Enervat, Antonescu le-a comunicat celor prezenţi că în cazul în care se punen problema competenţei sale şi a staff-ului său de lucru, el va cere un vot de încredere din partea filialelor pentru candidatura sa la prezidenţiale.
Confruntaţi cu subtila ameninţare a retragerii lui Antonescu de la prezidenţiale, liderii de filiale care au cerut destituirea unor consilieri au făcut pasul înapoi.
Potrivit unor surse liberale, Antonescu ar fi sugerat că s-ar putea retrage din cursa prezidenţială în cazul în care filialele liberale nu vor face dovada că se pot mobiliza pentru a se constitui într-o armată capbilă să lupte de la egal la egal cu cele ale rivalilor săi politici.
"Am spus foarte clar astăzi că nu te poţi bate la prezidenţiale fără un partid, fără o armată care să fie până la ultimul om capacitată la maximum şi care să fie comparabilă, dacă nu cantitativ, măcar calitativ, cu armatele cu care te baţi", a afirmat Antonescu.
Partizanii lui Tăriceanu, acuzaţi de lipsă de mobilizare electorală
Scrisoarea deschisă semnată de Tăriceanu şi destinată conducerii PNL nu a găsit ecou decât în rândurile nostalgicilor vechii conducerii liberale.
"Eu nu citesc bloguri. Nu o să povestesc eu ce a spus domnul Tăriceanu. E bine să-l întrebaţi sau îi daţi un telefon să scrie pe blog, dacă e mai comod. Domnul Tăriceanu a participat la această dezbatere şi a constatat alături de noi că, în linii mari, organizaţiile care au performat în 2008 au performat şi în 2009, iar cele care au fost foarte slabe în 2008 au fost foarte slabe şi în 2009. A avut un mesaj foarte mobilizator, arătând că, indiferent care sunt cauzele, nu e un rezultat de natură să ne demobilizeze. Mi s-a făcut o informare privind textul. L-am citit în cruciş, cred că în general conţine enunţuri de bună calitate privind menirea PNL de a reprezenta un anumit segment din societatea românească, cu care sunt cu totul de acord şi care nu a fost deloc contrazis în cursul acestei campanii", a afirmat Antonescu.
În timpul şedinţei însă, Tăriceanu şi filialele rtămase fidele au fost folosite pe post de sac de box pentru refulările conducerii liberale. Nu înainte ca fostul lider de partid să încerce un atac la adresa celor care l-au detronat criticând starea în care a ajuns partidul pe mâna tandemului Antonescu-Orban.
Potrivit surselor citate, cei doi liberali au replicat susţinând că descreşterea PNL poate fi pusă şi pe seama dezinteresului şi slabei organizaări manifestate de unele filiale care nu vor să înţeleagă să contribuie la efortul partidului sub noua conducere, trâind în trecut.
Supărat că Antonescu încearcă să tranfere responsabilitatea eşecului electoral oarecum şi pe seama inactivităţii şi pasivităţii de care a dat dovadă în campania pentru PE, Antonescu a părăsit sala.
"Tăriceanu a fost implicat şi în această campanie. Trebuie să înţelegeţi că suntem toţi oameni. Domnul Tăriceanu a fost un om extrem de ocupat, extrem de încărcat ca program în ultimii patru ani, în care a fost prim-ministru, preşedinte de partid şi nu a fost un mandat deloc uşor. E normal ca, la un moment dat, după congres, după ce practic nu era candidat, nu purta o responsabilitate precisă în această campanie, după patru ani de mare tensiune, să intervină un moment de relaxare", a comentat ironic la final preşedintele PNL, prestaţia din campanie a predecesorului său.
Propunerea lui Tăriceanu ca şef de campanie prezidenţială, gest poetic
În ceea priveşte propunerea izolată a vicepreşedintelui PNL Răducu Filipescu privind numirea lui Tăriceanu ca şef de campanie la prezidenţiale, Crin Antonescu a spus că propunerea lui Filipescu a fost simbolică.
"A fost o afirmaţie simbolică, domnul Răducu Filipescu are o latură poetică. (...) A spus că asta ar fi foarte frumos pentru a nu mai da prilejul unor speculaţii pe care răuvoitorii le fac. Nu suntem în situaţia de a discuta acum cine e şeful campaniei electorale. Nu ştiu dacă domnul Tăriceanu s-ar implica în aşa ceva, o să vedem. Toţi am luat mesajul domnului Filipescu la figurat", a conchis Antonescu.
Gimnastică de înviorare: De la dizolvări de organizaţii până la destituirea conducerii
Preşedintele liberal a anunţat, după şedinţa BPC, o serie de măsuri în cazul filialelor care au înregistrat scoruri foarte mici la euroalegeri, măsuri care merg până la destituirea conducerilor organizaţiilor.
"Vom termina toate analizele, vom trage concluziile, vom lua măsuri destul de ferme pentru ceea ce înseamnă reorganizarea unor filiale care încă o dată au dovedit că nu au capacitatea de mobilizare, de pregătire, de organizare a alegerilor. (...) Vom proceda, după ce vom analiza şi vom discuta cu liderii, de la dizolvarea organizaţiei până la destituirea conducerii şi numirea unui conduceri interimare", a susţinut Antonescu.
Şefii performanţi cer capul "codaşului" Buşoi
Liderul PNL a afirmat că că "nu mai poate fi acceptat ca, în zone precum Timiş şi Arad, unde doar chestiuni de mobilizare şi organizare trebuie făcute, să nu fie făcute şi PNL să fie prejudiciat alegeri de alegeri cu un număr semnificativ de voturi". Rămâne de văzut dacă liderii instalaţi acolo de însuţi Antonescu, cum e cazul lui Cristian Buşoi vor plăti cu funcţiile contraperformanţele electorale, mai ales că liderii cu scoruri bune cum este Marian Petrache de la Ilfov a cerut în mod expres demiterea lui Buşoi, proaspăt europralamentar.
Antonescu a menţionat că, în linii mari, primele zece organizaţii care au o capacitate bună electorală sunt cam aceleaşi, iar ultimele zece de asemenea.
"Nu decapităm pe nimeni nici acum. Schimbăm din funcţie, dar nu decapităm", a căutat Antonescu să liniştească spiritele.
Conform centralizării făcute de secretariatul general al PNL, organizaţiile PNL care au obţinut cele mai bune scoruri sunt: Ilfov-23,91%, Sectorul 1 - 23,79%, Giurgiu - 22,51%, Bacău - 20,90% şi Călăraşi - 20,87%, iar cele mai slabe au fost, în afară de judeţele Covasna şi Harghita, Dâmboviţa - 7,11%, Neamţ - 8,51%, Bistriţa - 9,46%, Sălaj - 10,31%, Cluj - 10,67% şi Suceava - 11%.
Marius Vulpe, Antena3.ro
