România riscă să fie penalizată cu 4 miliarde de euro pentru că nu a respectat termenele pentru reformele la care s-a angajat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În ședința de guvern, care are loc la această oră, pe ordinea de zi există și o informare cu privire la stadiul, riscurile și măsurile aferente jaloanelor din PNRR pentru Ministerul Mediului și Ministerul Energiei.
Amânarea repetată a unor reforme ne-ar putea costa o sumă uriașă de bani, în condițiile în care România deja are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Guvernul are, joi, pe masă o informare privind sumele pe care le va avea de plată dacă nu îndeplinește în timp util mai multe jaloane din PNRR.
- penalizare maximă 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jaloanelor 4 și 31 din PNRR: Ministerul Mediului trebuie să schimbe modul în care e administrată și tarifată apa în România și să propună strategia națională privind biodiversitatea;
- penalizare maximă 109 milioane euro pentru neîndeplinrea jalonului 124 (grant) din PNRR: Ministerul Energiei trebuie să instaleze 950 MW de energie din surse regenerabile, eoliană și solară;
- penalizare maximă 64 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 131 (împrumut): ținta presupune 7 proiecte pentru stocarea energiei (Ministerul Energiei);
- penalizare maximă 64 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 134 (împrumut): ținta presupune construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică(CHP) pe gaz flexibile (Ministerul Energiei);
- penalizare maximă 64 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 138 (împrumut): amplasarea de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 1640 MW (Ministerul Energiei);
- penalizare maximă 51 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 139 (împrumut): ținta presupune instalarea de capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW (Ministerul Energiei);
- penalizare maximă 770 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 139: ținta presupune reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile (Ministerul Energiei);
- penalizare maximă 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 126: ținta presupune instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru hidrogenul din surse regenerabile (Ministerul Energiei);
- penalizare maximă 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 128: ținta presupune decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii (Ministerul Energiei);
Informarea de pe masa Guvernului vine la o zi după ce președintele Nicușor Dan a atras atenția că dincolo de luptele politice, „care sunt inerente”, ţara noastră are nevoie de o colaborare a instituţiilor astfel încât să atragă cât mai mulţi bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Noi ca ţară avem nişte obiective. OCDE - să sperăm în vară, şi foarte important - sfârşitul lunii august, termenul limită - PNRR. Deci, dincolo de luptele politice care sunt inerente, avem nevoie de o colaborare a instituţiilor astfel încât să luăm cât mai mulţi din banii pe care trebuie să îi luăm din PNRR”, a spus președintele Nicușor Dan.
Și premierul Ilie Bolojan a subliniat în mai multe rânduri cât de important este ca România să atragă toate fondurile europene pe care le are la dispoziție în acest an. De altfel, prim-ministrul i-a și amenințat pe miniștri că îi va da afară dacă întârzie reformele și România pierde bani din PNRR.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat premierul în luna februarie.
Guvernul a precizat că toate reformele și investițiile asumate trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie transmisă cel târziu la 30 septembrie 2026.
Potrivit noii decizii a Consiliului UE: România are 6 cereri de plată în total; cererea 5 va include 28 de ținte și jaloane (granturi); cererea 6 va conține 151 de ținte și jaloane, atât pe componenta nerambursabilă, cât și pe cea rambursabilă.
Până în prezent, România a depășit pragul de 50% din valoarea totală a PNRR. Statul român a primit deja 10,72 miliarde de euro, sumă care include: prefinanțarea, banii pentru cererile de plată 1 și 2, precum și o parte din cererea de plată 3.
Din total: aproximativ 6,4 miliarde de euro provin din fonduri nerambursabile, iar 4,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi.
Ştiri video recomandate
