Florii. De Florii, creștinii ortodocși sărbătoresc intrarea lui Iisus în Ierusalim. Tot atunci sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori. În acest an, sărbătoarea este pe 12 aprilie și se celebrează în duminica dinaintea Paștelui. Românii urmează mai multe tradiții și obiceiuri.
Florii, tradiții și obiceiuri. Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: “Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.
Florii. Duminică, cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti, toţi creştinii din lume prăznuiesc Floriile, când este retrăită Intrarea Domnului Iisus Hristos în Cetatea Ierusalimului. Sărbătoarea de Florii are o mare însemnătate religioasă pentru toţi credincioşii, dar de-a lungul timpului i s-au adăugat şi numeroase superstiţii populare. De fapt, această zi era iniţial dedicată zeiţei romane Flora, însă, după un timp, ea s-a celebrat în amintirea intrării Mântuitorului în Ierusalim.
Dragobete. Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi.
MOȘII DE IARNĂ. Biserica Ortodoxă Română prăznuiește, sâmbătă, 22 februarie, Moșii de iarnă, unde în fiecare biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi. După sâmbăta morților urmează lăsatul secului de carne, pe 11 februarie, iar pe 18 februarie cel pentru ouă, pește și lactate, după care creștinii intră în Postul Mare.
BOBOTEAZA. Boboteaza este o sărbătoare creștină care se celebrează anual la 6 ianuarie, înaintea sărbătorii Sfântului Ion. De asemenea, Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă dedicate Crăciunului, fiind o sărbătoare a purificării naturii, a apelor de forțele răului.
