În ianuarie 1954, cu un an înaintea morţii sale, Albert Einstein i-a transmis o scrisoare filosofului Erik Gutkind după ce îi citise cartea „Choose Life: The Biblical Call to Revolt”. În această epistolă, Einstein şi-a făcut publice opiniile sale despre religie. Einstein a citit această carte la insistenţele prieteneului său Luitzen Egbertus Jan Brouwer.
Scrisoarea a fost scoasă la licitaţie în mai 2008, fiind vândută cu suma de 170.000 de lire sterline. Una dintre persoanele care au participat la licitaţie a fost Richard Dawkins.
Aceasta este faimoasa scrisoare:
“Princeton, 3.1.1954
Domnule Gutkind,
Inspirat de sugestiile repetate ale lui Brouwer, am citit cartea dumneavoastră şi vă mulţumesc că mi-aţi împrumutat-o. Avem multe în comun în ceea ce priveşte atitudinea faţă de viaţă şi faţă de oameni. Idealul dumneavoastră personal, care luptă pentru eliberarea dorinţelor orientate către sine şi pentru construirea unei vieţi nobile, cu accent pe elementul pur uman...ne uneşte şi arată că avem acea „atitudine americană”.
Cu toate acestea, fără sugestia lui Brouwer, nu cred că v-aş fi citit niciodată cartea pentru că este scrisă într-un limbaj care îmi este inaccesibil. Cuvântul Dumnezeu nu reprezintă pentru mine decât o expresie şi un produs al slăbiciunii umane. Biblia este pentru mine o colecţie de legende onorabile, dar primitive şi copilăreşti. Nici o interpretare, oricât de subtilă ar fi ea, nu-mi poate schimba această percepţie. Pentru mine, religia evreiască, la fel ca toate celelalte religii, este o întrupare a celor mai copilăreşti superstiţii. Şi evreii, popor din care fac parte şi eu, nu sunt mai presus decât alţi oameni. În ceea ce priveşte experienţa mea cu alte grupuri de oameni, nici ele nu sunt mai bune decât altele, deşi sunt protejate de cele mai rele cancere printr-o lipsă de putere. Nu văd nimic altceva special la ele decât asta.
Găsesc dureros faptul că dumneavoastră pretindeţi o poziţie privilegiată şi că încercaţi să apăraţi această poziţie prin zidurile mândriei. Ca om, pretindeţi, ca să spun aşa, o dispensă de la cauzalitatea acceptată, iar ca evreu, de la monoteism. Dar o cauzalitate limitată nu mai este deloc cauzalitate, aşa cum minunatul Spinoza a recunoscut...
Chiar dacă am prezentat diferenţele dintre convingerile noastre intelectuale, îmi este totuşi clar că suntem apropiaţi în privinţa altor lucruri esenţiale (în evaluarea comportamentului uman, de exemplu). Cred că ne-am înţelege destul de bine dacă am purta o discuţie pe marginea unor lucruri concrete.
Cu mulţumiri prietenoase şi cele mai bune urări,
Al dumneavoastră,
A. Einstein”
