Efectele cazului Crulic şi situaţiei din Italia: Deţinuţii străini, protejaţi în penitenciarele româneşti

În contextul în care în 2008 a fost intens mediatizat cazul Crulic, în care un român încarcerat în Polonia a murit după ce a intrat în greva foamei, dar şi infracţiunile pe care câţiva români le-au comis pe teritoriul Italiei, penitenciarele au luat măsuri preventive anul trecut, prin care să-i protejeze pe deţinuţii polonezi şi italieni de colegii lor de celulă, români. Informaţia a fost făcută publică în timpul prezentării bilanţului de activitate pe 2008 a ANP. Reprezentanţii biroului de presă a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) au detaliat pentru Antena3.ro măsurile care s-au luat în 2008, pentru prevenirea unor incidente xenofobe în penitenciare.

Protecţia preventivă care a fost oferită deţinuţilor polonezi a fost pusă în practică pentru ca aceştia să nu devină victime ale colegilor de celulă români, care s-ar fi putut răzbuna pe aceştia, referitor la cazul ?Crulic?. De asemenea, nouă deţinuţi italieni din penitenciarele româneşti au fost separaţi de deţinuţii români, în contextul scandalurilor pornite de la infracţiunile comise de români în Italia.

?Cazul Crulic şi reacţiile de la nivelul opiniei publice italiene ca urmare a unor infracţiuni săvârşite de cetăţeni români pe teritoriul italian a obligat conducerea ANP să transmită unităţilor subordonate în care erau încarceraţi cetăţeni polonezi şi italieni luarea acelor măsuri pentru prevenirea oricăror evenimente negative?, au declarat pentru Antena3.ro reprezentanţii biroului de presă al ANP.

În acelaşi timp, anul trecut nu au fost înregistrate altercaţii între deţinuţi, care să fi avut la bază motive de apartenenţă la o anumită cetăţenie.

?În general, separarea persoanelor private de libertate nu se face după cetăţenia acestora, ci numai după regimul de executare care urmează a fi aplicat acestora. Dar dacă în cadrul regimurilor de executare există temeiuri, se iau măsuri de protecţie atât faţă de cetăţenii români, cât şi de cetăţenii străini?, adaugă pentru Antena3.ro cei de la biroul de presă al ANP.

La repartizarea pe camere sau pe secţiile de deţinere în cadrul aceluiaşi regim de executare se ţine seama, printre altele, de asigurarea unei protecţii corespunzătoare anumitor categorii de persoane private de libertate.

?Măsurile care se iau în asemenea cazuri vizează în principal modul de desfăşurare a activităţilor din programul zilnic aprobat, de exemplu plimbarea, întreţinerea cazarmamentului sau servitul mesei. Personalul care intră în contact direct cu deţinuţii, adică cel din supraveghere, însoţire, educatorul, psihologul sau medicul, trebuie să cunoască situaţia potenţială de risc în care se află persoana privată de libertate?, mai declară pentru Antena3.ro aceeaşi sursă.

În prezent, în penitenciarele din România se află 213 cetăţeni străini, dar măsurile preventive de anul trecut nu au trebuit aplicate în toate unităţile de detenţie. Mihai Mitrănescu, purtător de cuvânt la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Bucureşti Rahova spune pentru Antena3.ro că anul trecut unitatea nu a avut cazuri de xenofobie şi că nu a fost nevoie ca deţinuţii străini să fie separaţi de cei români, dar că ?atunci când apar probleme, ei se pot schimba, nu contează dacă sunt români sau dacă au altă naţionalitate?.

Paula Safta, Antena3.ro