Criza apei provocată de lucrările de la Barajul Paltinu nu a fost un accident inevitabil. Raportul preliminar făcut public de Ministerul Mediului arată că situația de azi a fost rezultatul unui lanț de decizii întârziate și lipsă de coordonare între instituțiile cu atribuții în acest sens.
Documentul arată că totul a pornit de la o manevră tehnică, într-o zi de vară.
„În data de 17.06.2025, cu ocazia manevrei de deschidere a vanelor GF2, la vana de lucru s-a constatat o diminuare a jetului de apă evacuat până la oprirea acestuia, (cauza fiind o obturație în amonte pe canalul de aducțiune)”, notează raportul.
Din acel moment, scenariul era că trebuia scăzut nivelul apei din acumulare, inițial până la cota 620 mdM, apoi, după inspecția subacvatică, până la 603 – 604 mdM, pentru a permite intervențiile la instalații.
Decizia tehnică vine însă la pachet cu un risc uriaș: creșterea turbidității apei. Fix acel fenomen care, aproape șase luni mai târziu, avea să lase peste 100.000 de oameni fără apă potabilă.
Raportul consemnează că „până la data de 22.10.2025, A.B.A. Buzău – Ialomița nu a informat S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. referitor la aceste acțiuni și riscurile asociate, respectiv riscul creșterii turbidității apei evacuate”.
Deși pe 22 octombrie 2025 are loc o întâlnire la Barajul Paltinu, cu toate instituțiile implicate – de la CONSIB și A.N.A.R. până la Hidroelectrica și operatorul de apă –, raportul arată că obligațiile asumate pe hârtie nu au fost aplicate în realitate.
Atunci s-a stabilit că A.B.A. Buzău – Ialomița „va elabora programul de scădere de nivel la cota 605 mdM (zile, săptămâni, luni) și staționare pe cotă, coroborat cu graficul derulării și finalizării lucrărilor (…) și va informa utilizatorii din aval și autoritățile locale referitor la situația creată și măsurile dispuse”. Doar că documentele care să arate acest program și informarea promisă pur și simplu nu există în dosar.
Aceeași lipsă de reacție se vede și în raportarea la fenomenele meteo care se anunțau.
Administrația Bazinală „nu a solicitat la Agenția Națională de Meteorologie și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor prognoze meteorologice și hidrologice” în perioada critică a scăderii nivelului apei.
Așa se ajunge ca, în timp ce nivelul în baraj este în coborâre pentru lucrări, în 27 – 28 noiembrie 2025 să fie emise succesiv un cod galben de fenomene meteo periculoase și un cod portocaliu hidrologic pe bazinele din Prahova.
Și tot vina autorităților este când a fost nevoie de coordonare, pentru a nu împinge lucrările la baraj până în prag de iarnă.
Raportul precizează că incidentul la golirea de fund GF2 a fost observat pe 17 iunie 2025 și confirmat printr-o notă tehnică prezentată în CONSIB pe 11 iulie 2025.
Cu toate acestea, „întocmirea documentelor și modul de desfășurare a acțiunii de scădere a nivelului apei în baraj până la cota la care se puteau face intervențiile la golirea de fund GF 2 s-au prelungit până la intrarea în sezonul rece cu riscuri mari din punct de vedere meteorologic și hidrologic”.
În paralel, între 2023 și prezent, A.B.A. Buzău – Ialomița nu a făcut nici măcar verificările de rutină la S.C. E.S.Z. Prahova S.A. privind respectarea autorizației de gospodărire a apelor.
Nici prima verigă de protecție din acest lanț – operatorul de apă ESZ Prahova – nu scapă de concluziile corpului de control, care susține că deși în ședința din 22 octombrie 2025 s-a atras atenția explicit asupra „riscului creșterii turbidității apei evacuate, pe perioada execuției lucrărilor menționate în Raportul de inspecție subacvatică”, iar aceste aspecte au fost comunicate și prin adresa nr. 18262/29.10.2025, operatorul „nu a luat măsuri de atenționare a distribuitorilor de apă privind acest aspect și riscurile asociate”.
Mai grav, raportul consemnează că societatea „nu a luat măsuri de asigurare a rezervelor de apă în vederea asigurării debitelor necesare Stației de tratare Voila astfel încât să nu fie afectată livrarea apei potabile către distribuitorii de apă”, deși Convenția de exploatare prevede clar că „Bazinul de Apă Curată Lunca Mare are ca funcțiune realizarea unei acumulări tampon de apă curată pentru STA Voila în situații de viitură”.
O altă problemă semnalată în același raport este legată de modul în care Administrația Națională „Apele Române” a gestionat, ani la rând, relația contractuală cu operatorul.
„În anul 2013, între Administrația Națională „Apele Române”, în calitate de administrator și S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., în calitate de operator, a fost încheiat Contractul de operare (…) pe o perioadă de un an”, iar apoi valabilitatea a fost „prelungită pe perioade de câte un an, 6 (șase) luni și 3 (trei) luni prin acte adiționale”. În 2025, deși contractul fusese deja prelungit până la 31.12.2025, în data de 09.07.2025 este semnat un nou act adițional prin care durata se extinde direct până la 31.12.2026.
În toți acești ani, raportul notează că „nu au fost efectuate verificări de către A.N.A.R., în calitate de administrator, privind funcționalitatea și modul de utilizare a bunurilor aflate în gestiunea S.C. E.S.Z. Prahova S.A.”, deși în contract scrie că administratorul „va putea să controleze periodic, cel puțin o dată pe trimestru” aceste bunuri.
„Se constată lipsa de coordonare a Administrației Naționale „Apele Române” în ceea ce privește modul de desfășurare a activității de intervenție în vederea remedierii incidentului apărut la barajul Paltinu”, este concluzia finală a raportului menționat.
Ştiri video recomandate
