Regimul militar din Niger a respins sâmbătă „cu cea mai mare fermitate” acuzațiile de „furt” formulate în urma deschiderii, la Paris, a unei anchete pentru furt și organizare a unui grup infracțional organizat, după dispariția unei cantități mari de uraniu de pe situl Somaïr, exploatat anterior de grupul francez Orano, scrie Le Figaro.
Junta militară aflată la putere în Niger din iulie 2023, în urma unei lovituri de stat, promovează controlul suveran asupra resurselor miniere ale țării, inclusiv asupra uraniului. La câteva săptămâni după ce a anunțat naționalizarea sitului Somaïr, în luna iunie, autoritățile de la Niamey au comunicat că uraniul produs de această filială a fostului grup Areva va fi scos pe piața internațională. Mina Somaïr este situată la Arlit, în nordul Nigerului.
La sfârșitul lunii noiembrie, Orano a avertizat, printr-un comunicat, că un transport de uraniu a părăsit situl Somaïr, deținut anterior în proporție de 63,4% de grupul francez și de 36,6% de statul nigerian. La jumătatea lunii decembrie, autoritățile judiciare franceze au deschis o anchetă pentru furt calificat cu scopul de a servi interesele unei puteri străine, în legătură cu dispariția uraniului de pe acest sit.
„Republica Niger respinge cu cea mai mare fermitate orice discurs care asimilează exercitarea suveranității asupra unei resurse naționale cu un furt”, a declarat sâmbătă seară ministrul nigerian al Minelor, colonelul Ousmane Abarchi, la posturile publice. El a calificat folosirea termenilor „vânzare” sau „furt” drept „o derapare retorică periculoasă, iresponsabilă și nedemnă”. „Nu poți fura ceea ce deții în mod legitim”, a adăugat acesta.
Cine pe cine a furat?
La rândul său, ministrul Justiției, Alio Daouda, a afirmat că Orano ar fi lăsat datorii neachitate de 58 de miliarde de franci CFA și a acuzat compania că „a subestimat constant conținutul de uraniu” al zăcămintelor din Niger. „Între Niger și Orano, cine pe cine a furat?”, a întrebat retoric oficialul nigerian.
De la preluarea puterii, junta nu și-a ascuns intenția de a se orienta către noi parteneri internaționali, precum Iranul sau Rusia, aceasta din urmă exprimându-și, în luna iulie, interesul pentru exploatarea uraniului nigerian.
În decembrie 2024, Orano a recunoscut pierderea controlului operațional asupra celor trei filiale miniere din Niger: mina Somaïr, mina Cominak (închisă din 2021) și zăcământul Imouraren. Grupul Orano, al cărui capital este deținut în proporție de peste 90% de statul francez, a inițiat mai multe proceduri de arbitraj internațional împotriva statului nigerian.
La sfârșitul lunii septembrie, compania a anunțat că un tribunal i-a dat câștig de cauză într-un litigiu legat de mina Somaïr. Potrivit Orano, instanța a cerut Nigerului să nu vândă uraniul produs de Somaïr, unde sunt stocate aproximativ 1.300 de tone de concentrat, cu o valoare de piață estimată la 250 de milioane de euro. Nigerul asigura, în 2021, aproximativ 4,7% din producția mondială de uraniu natural, potrivit datelor Agenției de Aprovizionare a Euratom (ESA).