Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a pledat, joi, pentru studierea cronologică a literaturii române, susţinând că fiecare scriitor "trebuie plasat în epoca lui".
"Toţi sunt depăşiţi, că au trăit în altă epocă. Opinia mea este că nu putem sări peste aceste lucruri şi nu putem face, să zicem, Optzeciştii la literatură în nu ştiu ce clasă şi, pe urmă, să revin la Cronicari. Deci obligaţia mea este să fac cronologic, totuşi. Problematizarea de care s-au legat cei de după '90 cred că se potriveşte foarte bine la facultate. (...) Elevul de liceu trebuie să-l înţeleagă pe Eminescu sau pe Alecsandri în totalitate. Dacă Eminescu zice, de pildă, "acel rege al poeziei, veşnic, tânăr şi fericit", şi eu nu l-am făcut pe Alecsandri şi îl fac după Eminescu, nu mi se pare firesc. La istorie au fost critici foarte mari, să ştiţi, mai mari decât la literatură. Şi m-am înţeles cu domnul ministru (...) să încercăm să refacem diacronia istoriei. Istoria nu o poţi întoarce cu susul jos. Eu nu pot să le predau Antichitatea în clasa a XII-a şi să încep în clasa a IX-a cu Epoca modernă şi contemporană. Aşa că nu se poate, că viaţa nu e aşa", a susţinut Ioan-Aurel Pop, citat de Agerpres.
Preşedintele Academiei a participat la o dezbatere publică referitoare la proiectul "Programa de limbă şi literatură română pentru clasa a IX-a", aflat în consultare pe site-ul Ministerului Educaţiei, eveniment organizat de Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române, la Clubul Academicienilor.
El a relatat că un elev de liceu i-a spus că Topârceanu şi Minulescu "nu mai trebuie studiaţi deloc, că sunt depăşiţi".
"Cum se poate aşa ceva? Iertaţi-mă. Fiecare trebuie plasat în epoca lui. Dacă Topârceanu a avut succes în epocă, eu, ca profesor, trebuie să-l învăţ pe elev de ce. De ce are succes în epoca lui", a adăugat Pop.
Totodată, preşedintele Academiei a dezvăluit că s-ar fi făcut presiuni indirecte asupra sa în legătură cu susţinerea comisiei ministeriale care lucrează la elaborarea programei.
"Vă spun ceva ce trebuie neapărat să ştiţi. S-au făcut presiuni, în ultima vreme, şi asupra comisiei şi chiar asupra mea, indirecte. Să nu mă bag prea tare, pentru că manualele-s făcute, editurile au un interes foarte clar şi să mergem înainte cu ce este şi să mai lăsăm pe alţii noutăţile astea care, de fapt, sunt nişte vechituri. Păi, dacă mergem după principii de-astea, că s-a lucrat deja şi că e incomod s-o iei de la capăt şi poate că este şi pecuniar mult mai greu şi că e mai comod să lăsăm ce am făcut...", a spus Ioan-Aurel Pop.
La dezbatere a participat şi ministrul Educaţiei, Daniel David, care a declarat că a creat contextul pentru ca specialiştii să propună programele.
"Să nu vă imaginaţi că cineva din minister, care nu e specialist în limbă şi literatură, se apucă să scrie programe. Sau vine şi îi spune ce autor trebuie pus, cine este canonic, cine nu este canonic. Iar scopul meu a fost să mă asigur că în comisie avem oameni din preuniversitar, oameni din zona universitară, oameni din zona cercetării, ca să fim siguri că avem cele mai avansate, ca să spun aşa, şi cele mai interesante abordări. Aşa am gândit şi aşa am aprobat comisia. Şi singurele indicaţii pe care le-am dat au fost să încercăm să avem un curriculum mai relevant şi să avem grijă ca 25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină să nu mai fie focalizat pe lecţie, ci să fie focalizat pe alte lucruri şi anume: dacă n-ai format competenţele pe care ţi le-ai propus, să le poţi forma în acel 25%, să-i înveţi pe copii cum să folosească competenţele în viaţă, să consolidezi, ca să nu se uite lucrurile prea uşor, şi, pentru cei care vor, să le dezvolţi performanţa. Acestea au fost lucrurile pe care le-am stabilit", a spus David.
El a dat asigurări că propunerile lansate în spaţiul public vor fi luate în considerare la alcătuirea formei finale a programei.
"Aşa că mă uit, văd şi eu dezbaterile, rolul ministerului acesta este să se asigure că pune oameni buni în comisie, după aceea specialiştii trebuie să vină cu o programă pe care să şi-o asume, ei sunt specialiştii. (...) De asemenea, ne uităm cu atenţie la dezbaterile care au loc în spaţiul public, astfel încât, după aceste dezbateri, voi avea o întâlnire cu membrii comisiei, probabil la începutul săptămânii viitoare, să văd ce din aceste comentarii, cu sugestii, contează pentru ei, cum răspund celor care au indicat o serie de probleme. (...) Dar lucrurile trebuie făcute. Nu ne mai putem permite să mai amânăm, mai ales că ne uităm şi vedem că şcoala noastră nu funcţionează cum ar trebui să funcţioneze", a afirmat ministrul.
La eveniment, desfăşurat în format hibrid şi moderat de academicianul Mircea Martin, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, au luat parte academicieni, universitari, scriitori şi critici literari, membrii ai comisiei, care au argumentat pro şi contra actului normativ în dezbatere.
Ştiri video recomandate
