Șapte state domină în prezent producția mondială de aur. Cu toate acestea, cele mai recente date indică schimbări importante în ierarhia globală. Pe fondul prețurilor care au atins niveluri record, evoluții importante au loc în marile exploatări miniere care alimentează economia mondială, scrie Daily Galaxy.
Cererea globală ridicată, numărul limitat de noi descoperiri și cotațiile mari au sporit importanța strategică a producției interne. În același timp, constrângerile de mediu, maturitatea geologică a zăcămintelor și ciclurile de investiții generează rezultate inegale în rândul marilor producători de aur.
Datele Statista pentru 2024 arată că doar șapte țări asigură o parte semnificativă din producția minieră globală. Aceste state nu furnizează doar cea mai mare parte a aurului extras, ci influențează și accesul pe piață, capacitățile de rafinare și tendințele de preț pe termen lung.
În 2024, producția mondială de aur a totalizat aproximativ 3.300 de tone metrice, iar liderii din top reflectă o nouă distribuție a influenței în economia globală a aurului.
China – 370 de tone
China a rămas cel mai mare producător mondial de aur în 2024, cu o producție de 370 de tone. Exploatările sunt răspândite în mai multe provincii, inclusiv Shandong, Henan și Mongolia.
În ultimii ani, baza de producție s-a consolidat ca urmare a reglementărilor de mediu mai stricte. Minele mici au fost închise sau comasate, ceea ce a crescut eficiența, dar a redus ușor numărul total de situri. Cererea internă din sectoarele bijuteriilor, tehnologiei și administrării rezervelor susține producția, iar capacitățile importante de rafinare permit aprovizionarea atât a pieței interne, cât și a celei externe.
Rusia – 310 tone
Rusia s-a situat pe locul al doilea, cu o producție de 310 tone în 2024. Activitatea minieră este concentrată în Siberia, inclusiv la Olimpiada, una dintre cele mai mari mine de aur din lume.
În pofida sancțiunilor economice și a accesului redus la piețele occidentale, producția a rămas stabilă. O mare parte din aur este direcționată către instituții financiare interne sau vândută prin canale comerciale non-occidentale. Integrarea verticală a companiilor miniere și implicarea statului au contribuit la menținerea stabilității operaționale.
Australia – 300 de tone
Australia a produs 300 de tone de aur în 2024, ocupând locul al treilea la nivel global. Sectorul este susținut de exploatări de mare amploare, precum Boddington, Cadia și Tanami.
Aurul rămâne una dintre principalele mărfuri de export ale Australiei, iar potrivit Serviciului Geologic al SUA, țara deține cele mai mari rezerve de aur identificate la nivel mondial. Un cadru de reglementare stabil, infrastructura solidă și investițiile constante în explorare mențin competitivitatea sectorului.
Canada – 200 de tone
Canada s-a clasat pe locul al patrulea, cu o producție de 200 de tone în 2024. Principalele exploatări se află în Ontario, Quebec și Columbia Britanică, regiuni cu geologie favorabilă și politici atractive pentru investitori.
Țara beneficiază de infrastructură dezvoltată, standarde ESG solide și acces facil la piețele de export. Cererea internă este limitată, ceea ce face ca producția să fie orientată în principal către export. În ultimii ani, activitatea de explorare a crescut, în vederea extinderii rezervelor.
Statele Unite – 170 de tone metrice
SUA au produs 170 de tone de aur în 2024, situându-se pe locul al cincilea. Aproximativ trei sferturi din producție provine din statul Nevada, urmat de Alaska și alte state din vest.
Industria este dominată de companii mari care operează active pe termen lung, iar SUA joacă un rol important în rafinare și în lanțurile globale de export. Deși rezervele sunt semnificative, investițiile în explorare au fost mai moderate comparativ cu Canada sau Australia.
Kazahstan – 130 de tone
Kazahstanul a produs 130 de tone în 2024, ocupând locul al șaselea. Creșterea sectorului este rezultatul reformelor industriale și al investițiilor străine direcționate, care au extins producția în regiuni precum Kazahstanul de Est și Akmola.
Modernizarea legislației miniere a îmbunătățit transparența și a atras proiecte pe termen lung. Producția este destinată în principal piețelor internaționale, în special din Asia și Europa.
Mexic – 120 de tone
Mexicul a fost al șaptelea cel mai mare producător de aur în 2024, cu 120 de tone. Statele Sonora, Zacatecas și Chihuahua concentrează principalele exploatări, multe dintre ele cu tradiție îndelungată.
Deși rămâne un exportator important, incertitudinea investitorilor a crescut din cauza modificărilor recente ale reglementărilor miniere și de mediu. Sectorul aurului din Mexic este puternic influențat de evoluția prețurilor internaționale, iar nivelul investițiilor a fluctuat în funcție de ciclurile pieței.
Rezervele și cererea consolidează pozițiile strategice
Potrivit Statista, rezervele globale recuperabile de aur erau estimate la 64.000 de tone în 2024, majoritatea fiind localizate în Australia, Rusia, Africa de Sud, Statele Unite și China. Aceste țări dețin și numeroase rafinării mari, având un control sporit asupra comerțului ulterior.
Consiliul Mondial al Aurului a raportat o cerere globală de 4.606 tone în 2024, băncile centrale majorându-și rezervele ca protecție împotriva volatilității valutare și a inflației. Bijuteriile, electronica și aplicațiile industriale rămân factori importanți de cerere.
Descoperirile noi sunt limitate, iar extinderile actuale implică exploatări mai adânci sau redeschiderea unor galerii închise anterior. Costurile legate de energie, apă și protecția mediului sunt în creștere, iar termenele de aprobare pentru proiecte noi s-au prelungit, în special în țările cu reglementări de mediu stricte.
Ştiri video recomandate
