Valeriu Nicolae, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, a scris un articol în Dilema Veche, despre motivele care l-au făcut să renunțe la funcția onorantă de ”domn demnitar prin Guvern”.
Valeriu Nicolae scrie în articolul său că a ales să plece din sistem după ce a înțeles că s-a uitat la soluții ”dintr-o direcție proastă”. ”Că sunt uşi care funcţionează nu când vreau eu, ci când vor ele. Că cei cu care lucrez s-ar putea să aibă talente pe care nu am încercat îndeajuns de mult să le descopăr”, a scris el.
A lăsat în urmă guvernul și ministerul în care a activat în ultima perioadă pentru o funcție la Strasbourg, câștigată prin concurs, de unde, spune el, va putea să ajute ”mai eficient”.
”Sîmbătă eram cam paradit. Puteam lejer să funcţionez ca o farmacie ambulantă, avînd la mine cam tot ce trebuie pentru a supravieţui unei molime serioase. În plus, luasem șase medicamente de dimineaţă, aşa, ca să nu mă înjure medicii prieteni, şi nişte plante, că doar trebuie să o mulţumesc şi pe maică-mea (...)”, începe el articolul.
”(...) În ghetou sînt Domnu’ Valeriu. Am fost, pentru nouă luni de zile, domn demnitar prin Guvern. Am încercat să fac cît pot de mult pentru a face cît de mult bine se poate. Sîmbătă am înţeles însă că m-am uitat de multe ori la soluţii dintr-o direcţie proastă. Că sînt uşi care funcţionează nu cînd vreau eu, ci cînd vor ele. Că cei cu care lucrez s-ar putea să aibă talente pe care nu am încercat îndeajuns de mult să le descopăr. Părăsesc Guvernul pentru o poziţie foarte bună, în străinătate, poziţie cîştigată prin concurs. De acolo cred că voi putea să ajut mai eficient. Ar fi trebuit să mă fi dus de cîteva luni bune şi am aplicat înainte de a mă alătura Guvernului, cînd încă eram într-o poziție relativ similară, lucrînd pentru o organizaţie internaţională.
(...) Sînt multe motive pentru care ar fi fost bine să continui în minister. Oamenii senzaţionali cu care lucrez, un prim-ministru pe care l-aş lua oricînd acasă, posibilitatea de a schimba cîteva lucruri în mod fundamental şi cu un impact bun pentru cîteva sute de mii de oameni sau poate mai mulţi. Adrenalina schimbărilor permanente, posibilitatea de a întîlni oameni foarte deştepţi şi lucrurile neterminate m-au făcut să amîn decizia de a pleca. Eşecurile în a schimba mult mai multe, în special pe problema violenţei domestice şi a reformării aparatului administrativ, atitudinea de mi se rupe a cîtorva dintre cei mai decenţi oameni din interiorul ministerului, blocajele decizionale şi mîrlănismul biro-politicienilor din ministere ar fi putut, toate, să justifice lejer plecarea mea. Însă oboseala şi căderea fizică sînt motivele principale”, a scris Valeriu Nicolae.
Citește continuarea pe dilemaveche.ro.
