Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră, începând de duminică, în Postul Crăciunului. Timp de şase săptămâni nu mănânca produse din carne, ouă şi brânză. În schimb, sâmbăta şi duminica avem dezlegare la peşte. Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos.
Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze - patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Mare, care precede sărbătoarea de Paşti. Astfel, se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase. În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin, decât dacă se sărbătoreşte vreun sfânt mare, menţionat în calendar cu cruce roşie.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual.
Antena3.ro
