Istoria celui mai răsunător jaf de opere de artă din România comunistă. Autorii n-au mai fost prinşi niciodată

de A.M.P    |    10 Feb 2017   •   09:21
Istoria celui mai răsunător jaf de opere de artă din România comunistă. Autorii n-au mai fost prinşi niciodată Foto: brukenthalmuseum.ro

În anul 1968 din Muzeul Brukenthal din Sibiu s-au furat opt opere de artă, fără ca Securitatea să prindă de veste, deşi trimitea informatori pe urmele tuturor străinilor ajunşi în România şi controla bagajele celor care intrau şi ieşeau din ţară, scrie adevarul.ro.

În primăvara anului 1968, la Muzeul Brukenthal din Sibiu a avut loc cel mai mare furt din patrimoniul naţional din perioada comunistă. Au dispărut opt tablouri, capodopere ale artei universale semnate de pictori renumiţi: Anton van Dyck - „Moartea Cleopatrei“, Frans van Mieris cel Bătrân - „Bărbat cu pipă la fereastră“, Jorg Breu - „Portret de bărbat“, anonim german - „Bărbat cu haină de blană“, Cristoph Amberger - „Portret de bărbat“, Tiziano Vecello da Cadore - „Ecce homo“, Rosalba Carriera - „Portretul unei tinere femei“ (o miniatură pictată pe fildeş) şi - cea mai valoroasă - Maestrul legendei Sfântului Augustin - „Bărbat cu craniu în mână“, evaluate la peste 25 de milioane de dolari. Muzeul nu dispunea de sistem de alarmă şi de protecţie a exponatelor.

Autorii furtului, care nu au fost descoperiţi niciodată, au intrat în muzeu într-o zi de duminică, pe 26 mai 1968, şi s-au ascuns în clădire, operând în timpul nopţii. Angajaţii muzeului au descoperit că s-au fura capodoperele abia marţi, lunea muzeul fiind închis. Ancheta începută imediat a continuat până în 1972, însă fără rezultate. Cum trebuia găsit un ţap ispăşitor, în 1971 a fost arestat muzeograful Theodor Ionescu, de la Muzeul Brukenthal.

Cercetătorul a făcut închisoare şase ani, sub acuzaţia de luare de mită, în urma mărturiei mincinoase a unor colecţionari care au vândut tablouri muzeului.

x close