Înșelăciunile online cresc și cu 90% în perioada sărbătorilor de Paște. Infractorii profită de emoția puternică din aceste zile, astfel că printre cele mai frecvente scenarii de fraudă implică campanii umanitare fictive menite să impresioneze victimele. În acest context, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat un ghid de protecție digitală, care explică cum putem recunoaște o tentativă de fraudă.
Specialiştii implicaţi în proiect subliniază că majoritatea fraudelor pornesc de la acţiuni aparent banale:
- accesarea unui link primit pe e-mail sau SMS;
- furnizarea datelor cardului sau a codurilor de securitate;
- instalarea unor aplicaţii la solicitarea unor persoane necunoscute;
- urmarea instrucţiunilor primite în cadrul unor apeluri telefonice nesolicitate;
Ingineria socială a devenit principala tactică folosită de infractorii din mediul online, tocmai pentru că nu foloseşte resurse IT costisitoare sau complexe, ci scenarii şi poveşti atent construite, menite să emoţioneze şi să determine potenţialele victime să acţioneze impulsiv, avertizează DNSC.
„Perioada Paştelui, caracterizată de cumpărături online, donaţii şi livrări, devine un context favorabil pentru atacatori, care profită de emoţie, grabă şi încredere. Cele mai frecvente scenarii includ mesaje false despre colete, campanii umanitare fictive sau apeluri telefonice în numele unor instituţii”, a transmis instituția într-un comunicat.
Cum vă puteți proteja de fraudele online
Proiectul naţional SiguranţaOnline, iniţiat de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliţia Română, şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), cu sprijinul sectorului bancar, atrage atenţia asupra riscurilor crescute de fraudă online în perioada Sărbătorilor Pascale şi lansează „Ghidul practic de protecţie digitală pentru utilizatori”.
Ghidul, care este gratuit, oferă un set de recomandări esențiale pentru a nu deveni victima unei fraude online, între care:
- evitarea linkurilor suspecte şi protejarea datelor bancare;
- utilizarea autentificării în doi paşi;
- evitarea reţelelor Wi-Fi publice pentru tranzacţii financiare;
- dacă cineva oferă „zero riscuri și câștiguri garantate”, este o fraudă;
- ignorarea apelurile suspecte de la „bănci” sau alte instituții;
- verificarea și actualizarea aplicațiilor de pe telefon;
Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția asupra faptului că nicio instituţie sau companie nu solicită datele cardului, parole sau coduri sensibile prin telefon, e-mail sau SMS şi le recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna sursa informaţiilor şi să evite deciziile luate sub presiune sau urgenţă.
„Un capitol distinct al ghidului este dedicat protecţiei copiilor în mediul online, în contextul în care aceştia petrec mai mult timp pe internet în perioadele de vacanţă şi pot deveni ţinte ale atacatorilor. Prin acest demers, SiguranţaOnline îşi continuă misiunea de a sprijini utilizatorii în adoptarea unor comportamente digitale sigure şi de a contribui la reducerea impactului fraudelor online în România”, notează instituţia.
Unde pot fi raportate tentativele de fraudă
Potrivit sursei citate, incidentele de fraudă şi tentativă de fraudă au crescut cu peste 90%, deşi phishing-ul are o creştere mai temperată (peste 70%).
Tentativele de fraudă pot fi raportate pe platforma dedicată pnrisc.dnsc.ro sau la numărul de urgenţă 1911. În acelaşi timp, pe platforma sigurantaonline.ro, utilizatorii pot găsi ghiduri, exemple de fraude şi quiz-uri interactive prin care îşi pot testa cunoştinţele despre siguranţa digitală. www.sigurantaonline.ro.
Proiectul naţional de educaţie digitală şi prevenire a criminalităţii informatice #SigurantaOnline este menit să ofere cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro, pentru a evita ca tinerii şi adulţii să devină victime ale fraudelor informatice.
Ştiri video recomandate
