Sinagoga din Alba Iulia a fost vandalizată. Pe fațada clădirii au fost desenate, cu spray negru, mai multe cruci și o literă care pare să provină din alfabetul grec, relatează Agerpres.
Poliția a deschis o anchetă și verifică camerele de supraveghere amplasate în zonă pentru a identifica autorul.
Una dintre camerele de supraveghere verificate a surprins un bărbat ce purta pantaloni scurți, un rucsac și șapcă roșie, care a venit dinspre strada Avram Iancu/Ardealului, a scris simbolurile pe fațada clădirii, iar mai apoi s-a întors pe același drum, potrivit Alba24.ro. Autorul ar fi fost identificat, a mai precizat sursa citată.
Potrivit presei locale, cel care a vandalizat sinagoga a desenat cinci simboluri pe fațada clădirii, dintre care două par sub forma literei Lambda, iar celelalte trei sunt în formă de cruce.
Lambda este simbolul oficial al Mișcării Identitare (Génération Identitaire), o rețea de extremă dreaptă, naționalistă și anti-imigrație apărută inițial în Franța și răspândită în Germania, Austria și alte țări europene.
Povestea sinagogii din Alba Iulia
Sinagoga din Alba Iulia, prima de zidărie construită în Transilvania în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost reinaugurată în 2017, după ce, începând cu 2012, a fost supusă unui proces de restaurare cu fonduri provenite de la Guvernul României şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic (FCER-CM).
Istoria acestui lăcaş a început în 1827, când evreii de aici au dorit să-şi construiască o sinagogă de zidărie.
Sinagoga poartă numele de „Mareh Yezekiel” şi a fost construită în timpul rabinului Ezekiel Paneth (1783-1845), care a fost şi Şef Rabin al Transilvaniei.
Pe faţada sinagogii se mai păstrează trei „mingi” de metal, chiar deasupra unei ferestre, în fapt trei ghiulele, rămase încastrate în zid încă din timpul Revoluţiei de la 1848.
În 20 noiembrie 1938, sinagoga a fost puternic zdruncinată de un atentat cu bombă, pus, se pare, de legionari, care a afectat un perete, mobilierul şi candelabrele. Nu au fost victime, deoarece, fiind frig, slujba se ţinea în sinagoga de peste drum, construită împreună cu clădirea şcolii israelite şi baia rituală în perioada 1874-1883 şi care beneficia de un sistem de încălzire.
Comunitatea evreiască din Alba Iulia era odinioară cea mai numeroasă din Transilvania, oraşul fiind de altfel, între 1653 şi 1848, singurul din Ardeal în care era permisă legal aşezarea acestora, însă la ora actuală este printre cele mai mici din ţară.
