Karol Nawrocki e noul președinte al Poloniei
Polonia și-a ales președintele. Acesta va fi Karol Nawrocki, care l-a învins pe Rafał Trzaskowski, scrie presa poloneză.
Karol Nawrocki a câștigat 50,89 la sută din voturi.
Toate voturile de la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia din 2025 au fost numărate.
Exit-poll-urile indicau victoria lui de câteva ore. Acest lucru a fost confirmat și de rezultatele celui de-al doilea sondaj, în care candidatul PiS și-a consolidat avansul.
Karol Nawrocki l-a depăşit pe Rafal Trzaskowski în ultimul sondaj înaintea datelor oficiale
Potrivit ultimului sondaj, Karol Nawrocki, candidatul PiS conduce cu 50,7%, iar primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a obținut 49,3%, scrie presa poloneză.
Fostul preşedinte polonez, Aleksander Kwaśniewski, afirmă că Polonia este mai divizată ca niciodată
Fostul președinte polonez Aleksander Kwaśniewski (1995-2005) a spus că îi îndemnă pe candidați să aștepte rezultatele oficiale, deoarece este prea puțin probabil să se pronunțe. El a afirmat că Polonia este mai divizată ca niciodată, deoarece ambele partide principale au urmărit un program polarizator în ultimele două decenii.
Kwasniewski spune că speră să vadă noul președinte încercând să unească țara, cu un birou transpartinic (N.r. - între partide politice) care să îl sprijine în funcția sa.
Electoratul candidaţilor împărţit pe categorii de vârstă
Potrivit sondajului, 51,9% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au votat pentru Nawrocki, în timp ce 48,1% au votat pentru Trzaskowski. Un rezultat similar este estimat în următoarea grupă de vârstă, 30-39 de ani - 51,5% au votat pentru candidatul susținut de PiS și 48,5% pentru primarul Varşoviei, scrie presa poloneză.
Trzaskowski, cu 52,8 % în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 40-49 de ani, are un avans de peste 5 puncte procentuale față de Nawrocki (47,2 %). Există o diferență mai mică în rândul categoriei de 50-59 de ani. Trzaskowski a fost susținut de 51,8 % dintre aceștia, iar Nawrocki de 48,2 %.
Seniorii (60+) s-au dovedit a fi cel mai divizat grup în sondaj. Nawrocki a fost susținut de 50,1 %, iar Trzaskowski de 49,9 % dintre alegătorii.
În urmă cu cinci ani, potrivit unui sondaj realizat la ieșirea de la urne la acea vreme, Trzaskowski a câștigat în fața lui Andrzej Duda în turul al doilea în cele mai tinere trei categorii de vârstă. Duda a câștigat mai mult sprijin din partea persoanelor de 50 de ani și a seniorilor. Seniorii nu erau atât de divizați atunci, Duda fiind susținut de 61,7 %, iar Trzaskowski de 38,3 %.
Următorul sondaj va fi publicat la miezul nopţii (23:00 ora Poloniei)
Următorul sondaj, actualizat cu rezultate parțiale de la unele secții de votare, este așteptat în jurul orei locale 23:00 (La miezul nopţii pentru ora României), potrivit The Guardian.
Exit-Poll-ul Ipsos indică o prezență la vot de 72,8 %, ceea ce ar putea fi cea mai mare prezență la vot, depășind 68,23 % în 1995.
Ambii candidaţi îşi revendică victoria
În ciuda diferenţei absolut minime din sondaje, primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, se declară învingător.
"Am câștigat! Acesta este un moment special în istoria Poloniei. Sunt convins că acest lucru ne va permite să mergem înainte ca o torpilă și să ne concentrăm în primul rând asupra viitorului", a spus el în Varșovia.
El promite să "unească, să construiască și să fie președintele tuturor femeilor și bărbaților polonezi".
Karol Nawrocki şi-a revendicat şi el victoria, cu un citat din Sfânta Scriptură, potrivit presei poloneze.
"Doamnelor și domnilor, vom câștiga. În seara asta vom câștiga. Vom câștiga și vom salva Polonia. Nu vom permite ca monopolul asupra puterii al lui Donald Tusk să se încheie, trebuie să câștigăm și știm că o vom face. Acestea sunt alegeri specifice, singurele de acest fel din 1989 încoace. Din adâncul inimii mele vreau să le mulțumesc cetățenilor", a spus el.
Rezultatele primului Exit-Poll din Polonia
Rezultatele primului Exit-Poll al alegerilor prezidenţiale din Polonia arată un rezultat foarte strâns, potrivit The Guardian.
Conform sondajului făcut la ieșirea de la urne, realizat de Ipsos pentru TVP, TVN și Polsat, Rafal Trzaskowski conduce în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, cu 50,3% iar Karol Nawrocki ar avea doar 49,7% din voturi.
Prezența la urne a fost de 72.8%.
Urnele se închid la ora 22:00 (ora României)
Urnele se închid în mai puțin de o oră în Polonia. Au apărut mai multe date pozitive privind prezența la vot. Sunt diferențe semnificative în ceea ce privește mobilizarea. Regiunile vestice ies în evidență pozitiv. O mare mobilizare este vizibilă și în orașe, care, conform ultimelor informații, își sporesc avantajul față de zonele rurale.
Cursa dintre primarul pro-european al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, susținut de coaliția guvernamentală a lui Donald Tusk, împotriva istoricului și fostului boxer amator Karol Nawrocki, susținut de partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS), se anunța una extrem de strânsă.
Prezenţa la vot la ora 17:00
Potrivit Comisiei Electorale Naţionale, la ora 17, prezenţa la vot a fost de 54,91%. Prezența este cu 4% mai mare decât în primul tur și cu 2% mai mare decât la alegerile din 2020.
Polonezii mai pot merge la vot până la ora locală 21:00 (22:00 ora României) când se vor închide urnele. Atunci vor fi anunțate și primele date exitpoll.
Prezența la alegerile din Polonia
Prezența la alegerile din Polonia a ajuns, în jurul orei prânzului, la 24,83%, puțin peste cifra de la alegerile parlamentare din 2023. Atunci, la o oră similară, prezența era de 24,04%.
La alegerile parlamentare din 2023 a fost înregistrată o prezență record, ceea ce face și mai importantă cifra de prezență de la această oră.
Până acum, prezența cea mai mare a fost înregistrată în regiunea Malopolska (27,27%), în timp ce cea mai mică s-a înregistrat în Silezia Inferioară - de puțin peste 13 procente. La nivel de oraș Krynica Morska înregistrează cea mai mare prezență - 55,12% până la ora 12.
Gruparea MAGA a lucrat serios pentru susținerea lui Karol Nawrocki
Când personaje de rang înalt din orbita lui Donald Trump au aterizat într-un mic orășel din sud-estul Poloniei, săptămâna aceasta, pentru a-i mobiliza sprijinul candidatului Karol Nawrocki, ambițiile MAGA în Europa s-au văzut direct.
Șefa Homeland Security în administrația Trump, Kristi Noem, l-a numit pe Nawrocki „un lider la fel de puternic” precum Trump, declarând că el „trebuie să fie următorul președinte al Poloniei”.
Matt Schlapp, președintele CPAC, o organizație importantă a republicanilor și conservatorilor, aservită acum total lui Donald Trump, care a și organizat adunarea americanilor în Polonia, a spus că „alegerea candidaților precum Nawrocki este atât de importantă pentru libertatea oamenilor de peste tot”, în timp ce John Eastman, unul dintre cei care au depus eforturi intense pentru răsturna alegerilor din 2020 de către Trump, a spus că o Polonie condusă de Nawrocki „ar juca un rol critic în apărarea față de amenințările la adresa civilizației occidentale”.
În ciuda dorinței și eforturilor lor de a influența alegeri în diverse țări și de a avea aliați de extremă dreapta, pare că influența MAGA și a lui Trump face acestor obiective mai mult rău decât bine.
Recent, brand-ul Trump a fost învins categoric la alegerile din România și Canada, printre altele, în timp ce la primul tur din Polonia, candidatul pro-european a ieșit pe primul loc la distanță mică de cel trumpist.
Anterior, efortul intens al lui Musk de a-i convinge pe germani să voteze partidul extremist AfD a provocat o reacție puternică, iar pro-europenii de la CDU au obținut primul loc, formând o coaliție cu SPD-ul.
„La fel ca pe plan intern, facem un pas înainte și doi înapoi uneori. Ideile Trump și MAGA sunt uneori mai puternice decât realitatea” spune Matthew Bartlett, strateg al republicanilor și fost oficial în prima administrație Trump.
„Influența lui poate să ajute în unele regiuni și țări, în altele poate să fie o reacție la ea”, a adăugat el.
Deși extrema dreaptă europeană a reușit să obțină victorii importante la ultimele alegeri din diverse țări, urcând pe locul doi în parlamente în multe dintre ele, câștiguri care ar putea să i se datoreze și lui Trump, totuși extremiștii nu reușesc să formeze guverne și să conducă țări așa cum poate s-ar fi așteptat unii dintre aliații președintelui american.
„Nu aș putea să spun că e o ascensiune, e ceva mai complicat de atât. Există un efect în care mișcările de extremă dreapta par să se energizeze una de la cealaltă și câștigă bine. Dar avem și un efect anti-Trump – unde Trump a avut conflicte cu anumiți lideri, efectul a fost invers față de cel scontat în ce-i privește pe alegători”, spune Kurt Volker, fost trimis al lui Trump în Ucraina, în timpul primului său mandat.
Nawrocki însuși a făcut toate eforturile posibile să se lipească de imaginea lui Trump – a mers inclusiv la Washington la începutul lui mai pentru o ședință foto la Casa Albă.
„Președintele Trump mi-a spus «Vei câștiga». Am văzut-o ca pe o urare de succes pentru alegeri și pot să spun acum că administrația americană știe ce se întâmplă în Polonia”, a spus el.
Nawrocki a mers la Casa Albă pentru o poză cu Donald Trump. Foto: Profimedia Images
Totuși, sondajele arată că polonezi, până recent cei mai mari fani ai Americii în Europa, devin tot mai dezamăgiți de aliatul lor de peste ocean – în primul rând din cauza tarifelor și a apropierii de Rusia, țară pe care polonezii o văd în continuare ca fiind cea mai mare amenințare.
Un sondaj a arătat că doar 20% dintre polonezi mai cred că SUA este o influență pozitivă în lume, în prăbușire dramatică față de 55% cât credeau asta în urmă cu exact un an.
60% dintre polonezi spun și că sunt „îngrijorați” de felul în care se comportă Trump, în timp ce doar 15% se uită cu speranță spre administrația de la Casa Albă.
„Trump este cel mai nepopular președinte american în Europa”, spune Milan Nic, citat de Politico, expert pe Europa Centrală și de Est la german Council on Foreign Relations. „Asta înseamnă că pentru unii susținători ai lui Nawrocki, poza de la Casa Albă cu Trump nu mai este atât de puternică pe cât ar fi fost în trecut”.
Rezultatele din primul tur de scrutin
În primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, rezultatele au fost în felul următor:
Rafal Trzaskowski (Coaliția Civică) – 31,36%
Karol Nawrocki (Independent – PiS) – 29,54%
Slawomir Mentzen (Confederația, extremă dreapta) – 14,81% (fără susținere în turul doi)
Grzegorz Braun (Confederația Coroanei Poloneze, monarhist, extremă dreapta) – 6,34% (susținere pentru Nawrocki în turul doi)
Szymon Holownia (A Treia Cale) - 4,99% (susținere pentru Trzaskowki în turul doi)
Adrian Zandberg (Partia Razem) – 4,86% (fără susținere în turul doi)
Magdalena Biejat (Independentă – Stânga) – 4,23% (susținere pentru Trzaskowki în turul doi)
Krysztof Stanowski (Independent) – 1,24% (boicot)
Joanna Senyszyn (Independentă – SLD) – 1,09% (susținere pentru Trzaskowki în turul doi)
Marek Jakubiak (Republicanii Liberi) – 0,77% (susținere pentru Nawrocki în turul doi)
Artur Bartoszewicz (Independent) – 0,49% (susținere pentru Nawrocki în turul doi)
Maciej Maciak (Independent) – 0,19% (boicot)
Marek Woch (Bezpartyjni Samorzadowcy) – 0,09% (susținere pentru Nawrocki în turul doi)
Secțiile de vot s-au deschis în Polonia
Secțiile de vot s-au deschis în Polonia pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale cruciale din această țară. Cei doi candidați, primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de coaliția centristă de guvernare condusă de premierul Donald Tusk, și candidatul partidului populist-reacționar PiS, Karol Nawrocki. PiS a condus Polonia între 2015 și 2023, perioadă în care a fost „vârful de lance” al eforturilor de destabilizare a Uniunii Europene, fiind mereu în conflict cu Comisia pe teme privind statul de drept și independența justiției.
Rolul constituțional al președintelui Poloniei e fundamental – el are prerogative în domeniul politicii externe și apărării și are putere de veto asupra adoptării legislației.
Veto-ul prezidențial poate fi răsturnat de o majoritate guvernamentală de cel puțin trei cincimi. Actualul guvern nu dispune de o asemenea majoritate consistentă, astfel că se vede constant blocat de actualul președinte Andrzej Duda, venit tot din rândurile PiS.
Miza este capacitatea guvernului Tusk de a mai face progrese în ce privește promisiunile sale electorale, mai ales în domeniul statului de drept și problemelor sociale – dreptul la avort și drepturile minorităților sexuale.
Alegerile vin după un an și jumătate de coabitare dificilă cu Andrzej Duda în funcția prezidențială. Aflat la final de al doilea mandat, actualul președinte polonez nu mai poate candida, însă ar putea fi urmat de un reacționar și mai fervent, în persoana lui Karol Nawrocki.
În ultimele zile ale campaniei, ambii candidați au încercat să obțină voturile celor eliminați în primul tur și să le mobilizeze susținătorii.
Analiștii spun că deznodământul votului ar putea fi hotărât de mai puțin de 200.000 de voturi.
Sondajele arătau o diferență în marja de eroare între cei doi candidați în ultimele zile dinaintea alegerilor. Practic, e vorba de cea mai strânsă cursă prezidențială din istoria post-comunistă a Poloniei.
„Rezultatul este imposibil de prezis – sunt mult prea multe părți în mișcare și orice schimbare minimă ar putea să întoarcă rezultatul”, spune Ben Stanley, profesor asociat la Universitatea SWPS din Varșovia.
De vineri seară, Polonia a intrat în „tăcere electorală” – campania nu mai este permisă și sondaje noi nu mai pot fi publicate. Astfel, votanții au rămas cu puțin peste 24 de ore să reflecteze și să aleagă după o campanie extrem de brutală și polarizantă.