Ambasadorul Republicii Moldova a vorbit, într-un amplu interviu pentru Agerpres, despre alegerile parlamentare din 28 septembrie de la Chișinău, care vor fi decisive pentru calea europeană a națiunii. Diplomatul a spus că, în aceste zile, Republica Moldova este ținta „unui război hibrid total, nemilos”, declanșat de Federația Rusă, care folosește „toate pârghiile”, inclusiv instituții precum Biserica, pentru a manipula votul și a deturna procesul de aderare al țării la Uniunea Europeană. Alegătorii sunt mituiți și bombardați cu fake news, iar Moscova încearcă să dezbine Diaspora, care este așteptată să contribuie masiv la votul de săptămâna viitoare și să încline balanța în favoarea pro-europenilor.
„Da, este un război total împotriva Republicii Moldova, declanşat de Federaţia Rusă, un război hibrid total, nemilos şi se folosesc toate pârghiile, se folosesc mai multe instituţii care nu ar trebui să se implice în astfel de acţiuni, care ar trebui să se conducă în interesul Republicii Moldova.
Mă refer şi la biserică, o parte din biserică, nu toată biserica, Biserica Ortodoxă care este sub Patriarhia Moscovei, trebuie să menţionez acest lucru, anumite partide politice pe care nu vreau să le menţionez aici, dar lumea le ştie şi persoane private care se implică în astfel de acţiuni, inclusiv vedem o îngemănare a unor partide politice cu cercuri criminale, deci lucruri deja stabilite, documentate de autorităţile noastre, care investighează aceste legături”, a afirmat diplomatul.
În contextul apropiatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, diplomatul subliniază că acest scrutin este unul decisiv pentru calea europeană a ţării sale.
23 de secții de votare în România pentru scrutinul din Republica Moldova
În România, cetăţenii moldoveni vor avea organizate 23 de secţii de votare, un număr record, şi o premieră la Bucureşti - o secţie de votare la Muzeul Ţăranului Român. Ambasadorul apreciază că aproximativ 30.000 de concetăţeni ai săi vor lua parte la scrutinul din România.
Reporter: Domnule ambasador, pe 28 septembrie vor fi alegeri parlamentare în Republica Moldova. Puteţi să vorbiţi puţin despre reţeaua de secţii de votare aici în România: câte secţii vor fi şi o estimare, de la alegerile de anul trecut, câte persoane aşteptaţi să voteze în România?
Victor Chirilă: Într-adevăr, 28 septembrie este o zi foarte importantă pentru Republica Moldova. Decidem viitorul pentru decenii. Vom decide dacă continuăm să mergem spre Uniunea Europeană, să ne integrăm tot mai mult cu România şi să ne regăsim împreună cu România în Uniunea Europeană - un obiectiv care poate fi realizat în următorii patru - cinci ani.
Sper foarte mult că cetăţenii vor lua decizia corectă şi îi invit, indiferent ce opinie au, să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În primul rând mă adresez cetăţenilor Republicii Moldova, stabiliţi permanent sau temporar în România: ieşiţi şi vă exprimaţi voinţa cu privire la viitorul ţării noastre.
În România vom deschide cel mai mare număr de secţii de votare de când se organizează alegerile democratice în Republica Moldova. Anul acesta vom avea 23 de secţii de votare în 14 oraşe ale României. În Bucureşti vom avea cinci secţii de votare, la Iaşi vom avea trei secţii, de asemenea câte două secţii de votare vom avea la Cluj, la Braşov, la Timişoara şi în restul oraşelor, cum ar fi, de exemplu, Oradea, Baia Mare, Sibiu, Craiova, Târgu Mureş, Suceava, Galaţi, Constanţa, Bacău, vom avea câte o singură secţie de votare.
Toate secţiile sunt importante, birourile electorale sunt deja constituite. În prezent, toţi membrii secţiilor de votare vor trece cursuri de instruire organizate de Comisia Electorală Centrală. Vreau să menţionez aici că cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi peste hotarele ţării vor putea să voteze în baza buletinului de identitate, care trebuie să fie obligatoriu valabil, de asemenea în baza paşaportului Republicii Moldova.
Este important să fie valabil, dar se va putea vota şi cu paşapoartele expirate, doar dacă nu au intervenit schimbări radicale în starea civilă, de exemplu în urma căsătoriei a fost schimbat numele de familie. Deci lucrul acesta trebuie reţinut. La Bucureşti vă aşteptăm la cinci secţii de votare, aşa cum am menţionat.
Aici, la ambasadă, va fi deschisă o secţie, la consulat, care este nu departe, pe Ermil Pangrati, se va deschide a doua secţie de votare, în Centrul Vechi al oraşului vom avea alte două secţii de votare, aşa cum s-a organizat şi în toamna anului trecut, vom avea la Carada (strada Eugeniu Carada - n.r.) una din secţiile de votare, în sediul Autorităţii Electorale Permanente şi, de asemenea, Stavropoleos 6, vom avea alte secţii de votare şi a cincea secţie de votare va fi deschisă pentru prima oară - avem o prietenie foarte bună şi un parteneriat foarte bun cu Muzeul Ţăranului Român - o sală spaţioasă, în ograda din spatele muzeului. Se vor putea şi relaxa în timp ce cetăţenii noştri vor aştepta. Cu siguranţă aşteptarea nu va fi lungă, pentru că ne-am asigurat ca totul să lucreze bine şi cât de rapid, să putem procesa alegătorii care vor veni.
Moldovenii din diaspora sunt „foarte pro-europeni”
Reporter: Aveţi un portret al cetăţeanului din Republica Moldova din diaspora, pentru că, din câte s-a văzut chiar şi la alegerile pentru Preşedinţia română, au fost foarte activi. Cât de activi sunt cetăţenii Republicii Moldova din diaspora?
Victor Chirilă: Sunt foarte activi. Este cea mai activă parte a societăţii noastre, care, trebuie să spun, păstrează relaţii foarte strânse cu Republica Moldova. Majoritatea lor se află temporar în diaspora şi o bună parte a timpului îl petrec în Republica Moldova. În continuare, chiar dacă au plecat, au rude, au copii, fraţi, cu care comunică şi de care le pasă. Sunt foarte pro-europeni cetăţenii noştri care locuiesc în diaspora, înţeleg ce înseamnă libertatea, înţeleg ce înseamnă importanţa democraţiei pentru a se realiza, înţeleg ce înseamnă demnitatea şi acest lucru ne încurajează să sperăm că şi de această dată diaspora noastră va fi la nivel şi va participa activ în aceste extrem de importante alegeri parlamentare.
De asemenea, cred că în diasporă se află şi cea mai educată parte a societăţii noastre. Cu regret, mulţi din ei şi-au găsit rostul peste hotare. Şi acest lucru este valabil şi pentru România. De fapt, în România s-a stabilit partea intelectuală a societăţii noastre, care de asemenea înţelege mizele acestor alegeri, sunt bine informaţi despre ce se întâmplă nu doar în Republica Moldova şi în România, dar în regiune şi în lume şi sper la fel că vor demonstra un activism civic foarte mare şi de această dată.
La alegerile precedente, la referendum şi apoi alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut, am atins cifra de aproape 31.000 de cetăţeni care au participat. A fost o participare record pentru România. De la 19.000, deci practic ne-am ridicat la 31.000 în patru ani de zile. Şi sper şi de această dată să avem cel puţin 30.000 de participanţi şi, încă o dată, sper că prin intermediul dumneavoastră şi al mass-media în general din România să reuşim să ajungem la cât mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova din România, ca să îi convingem să iasă să voteze, să participe la aceste alegeri. Repet: indiferent ce opinie aveţi, ieşiţi şi votaţi. Şi, de asemenea, până la alegeri aveţi încă timp să mai discutaţi cu prietenii de acasă, din România, din marea diasporă, ca să faceţi alegerea corectă.
Atac „nemilos” al Moscovei: „se încearcă dezbinarea diasporei”
Reporter: La alegerile de anul trecut, la referendum şi alegerile prezidenţiale de anul trecut, a fost foarte clar spus de către Republica Moldova şi ministrul dumneavoastră de Externe chiar a spus asta recent, a reiterat acest lucru recent, legat de atacurile hibride împotriva Republicii Moldova. Ieri (marţi - n.r.), procurorul general al României a vorbit foarte clar şi despre imixtiunea rusă în alegerile prezidenţiale româneşti. Iar preşedintele Nicuşor Dan a vorbit în acest context de ceea ce se numeşte inginerie socială şi microtargetarea electoratului pentru a face o fractură în societate şi pentru a ghida votul. În Republica Moldova despre ce fel de fenomene a fost vorba?
Victor Chirilă: Exact acelaşi fenomen. Noi am fost primii, de fapt, am fost supuşi primii acestui atac nemilos, hibrid, după care a urmat România, la alegerile prezidenţiale. Şi acest atac este şi mai furibund acum, ca niciodată. Şi acest atac este îndreptat de această dată nu doar împotriva cetăţenilor Republicii Moldova, care locuiesc în Republica Moldova, dar şi împotriva celor din diaspora.
Se încearcă dezbinarea diasporei, se încearcă a le inocula neîncrederea în instituţii, neîncrederea în Republica Moldova, neîncredere în politica de integrare europeană a Republicii Moldova, neîncrederea în valorile Uniunii Europene. Mai mult decât atât, se încearcă cumpărarea voturilor inclusiv în diaspora şi deja avem semnale concrete - inclusiv din România, inclusiv din Franţa, din Germania - că se încearcă cumpărarea acestor voturi.
Ieri, o ştire a circulat în mass-media din România şi din Republica Moldova - un grup de 13 cetăţeni din Republica Moldova au venit la Iaşi şi au deschis un call-center pentru a suna cetăţenii din Republica Moldova şi a-i convinge să voteze pentru un anumit partid. Astfel de activităţi sunt ilegale în Republica Moldova şi eu cred că respectivele persoane vor fi trase la răspundere.
Am plasat pe pagina Facebook a ambasadei şi a mea personală telefoanele de contact oferite de CNA - instituţia care combate crimele economice - telefoane de contact unde cetăţenii noştri pot apela şi informa autorităţile despre astfel de acte de corupere. Şi rugăm cetăţenii să nu ezite, să informeze, pentru că astfel, împreună, putem contribui la asigurarea integrităţii votului nostru.
Pe data de 28 septembrie avem nevoie de alegeri nu doar deschise, nu doar corecte, dar şi oneste. Rezultatele trebuie să exprime opinia adevărată a cetăţenilor şi trebuie să oprim orice fel de ingerinţe. Iar ingerinţele ştim de unde vin - dinspre Federaţia Rusă, care canalizează în Republica Moldova pe diferite căi bani enormi. S
e vorbeşte de cifre de sute de milioane de euro, până la 300 de milioane de euro, care ar fi canalizaţi inclusiv prin criptovalută, inclusiv prin curieri, aşa-zis cărăuşi, inclusiv prin microcredite acordate în băncile ruseşti cetăţenilor noştri care şi-au oferit datele personale, descărcând aşa-zisa aplicaţie Taito, o aplicaţie chemată să corupă cetăţenii, să îi implice în acţiuni de destabilizare a situaţiei politice şi sociale din Republica Moldova în preajma alegerilor şi de asemenea să îi corupă, să le fure, să le cumpere votul pentru alegerile din 28 septembrie.
Este o activitate ilegală, cetăţenii noştri deja cunosc, pentru că au fost supuşi aceloraşi tactici şi în toamna anului trecut. În urma cumpărării voturilor de anul trecut, au fost aplicate peste 25.000 de amenzi, în sumă de 15 milioane de lei - aproape un milion de dolari, este o sumă foarte mare.
Amenzile sunt foarte mari pentru coruperea electorală, de la 2.000 de euro până la 3.000 de euro. De asemenea, pot fi arestaţi, pot fi închişi de la doi până la şase ani. Deci, penalităţile sunt foarte mari şi eu cred că cetăţenii noştri trebuie să se gândească la riscurile - cei care îşi vând voturile, cei care se implică în astfel de acţiuni de destabilizare -, să se gândească la riscurile la care se supun ei, supun şi pe cei apropiaţi.
Şi, de asemenea, să se gândească că alegerile se termină, viaţa continuă şi toţi vor trebui să răspundă la un moment dat pentru astfel de acţiuni. Şi sunt sigur că, indiferent care va fi rezultatul pe data de 28 septembrie, chiar dacă va fi un rezultat - sper eu că vom evita un astfel de scenariu - dar chiar dacă va fi un rezultat nedorit de partea societăţii care îşi doreşte continuarea drumului european, acest rezultat va crea probleme, probabil foarte grave, dar în cele din urmă vom depăşi şi acest impas.
De aceea gândiţi-vă foarte bine ce faceţi: drumul spre Uniunea Europeană va fi greu de oprit, societatea îşi doreşte, majoritatea societăţii îşi doreşte. Suntem conectaţi mai mult ca niciodată la Uniunea Europeană şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere energetic şi din punct de vedere al asistenţei financiare şi din punct de vedere politic. Situaţia e de aşa natură că orice impas va fi de scurtă durată. De aceea, oameni buni, ar fi bine să evităm un astfel de impas şi să luăm decizia corectă pe data de 28 septembrie. Şi evitaţi să vă expuneţi la acte de corupere. Evitaţi! Că, în cele de urmă, cei care vor ceda vor fi penalizaţi.
Reporter: Aceste acte de corupere, din câte ştiţi dumneavoastră, au loc şi în România, asupra cetăţenilor din Republica Moldova?
Victor Chirilă: Da, sunt, avem deja poliţia de la Chişinău care cooperează cu autorităţile de aici. Deja au date despre astfel de încercări de corupere a electoratului care e stabilit în România şi nu doar în România. Sunt mai multe state din Uniunea Europeană.
Da, este un război total împotriva Republicii Moldova, declanşat de Federaţia Rusă, un război hibrid total, nemilos şi se folosesc toate pârghiile, se folosesc mai multe instituţii care nu ar trebui să se implice în astfel de acţiuni, care ar trebui să se conducă de interesul Republicii Moldova, mă refer şi la biserică, o parte din biserică, nu toată biserica, Biserica Ortodoxă care este sub Patriarhia Moscovei, trebuie să menţionez acest lucru, anumite partide politice pe care nu vreau să le menţionez aici, dar lumea le ştie şi persoane private care se implică în astfel de acţiuni, inclusiv vedem o îngemănare a unor partide politice cu cercuri criminale, deci lucruri deja stabilite, documentate de autorităţile noastre care investighează aceste legături.
Da, este un război total declanşat, nu împotriva autorităţilor actuale, împotriva Republicii Moldova, împotriva societăţii care îşi doreşte să trăiască în libertate, în primul rând, şi care doreşte să vadă Republica Moldova ca parte a Uniunii Europene unde această libertate este asigurată, unde demnitatea umană este asigurată, unde ni se oferă prosperitate sau şansa de a construi o societate prosperă, respectând în acelaşi timp drepturile noastre şi demnitatea noastră. Şi cel mai important este că Uniunea Europeană este simbolul păcii. Ea a fost creată pentru a menţine pace şi acest lucru este foarte important pentru noi.
Suntem un stat mic, care nu are resurse minerale importante, depinde foarte mult de comerţul extern, în special cu statele noastre vecine, în primul rând cu România, care ne este foarte aproape sufleteşte, spiritual, etnic, şi cu Uniunea Europeană. Nu avem altă cale. Acesta este mediul nostru firesc de a ne dezvolta. Nu avem intenţii războinice împotriva nimănui. Vrem să ne dezvoltăm. Vrem să trăim într-o societate paşnică, unde valoarea libertăţii este în capul mesei.
„Transnistria este o zonă a nelibertăţii”
Reporter: Preşedinta Maia Sandu a susţinut un discurs în Parlamentul European recent. A început discursul spunând că statele care au fondat Uniunea Europeană, în momentul în care s-a fondat această Uniune, erau nişte democraţii fragile. Şi a vorbit de democraţia din Republica Moldova ca fiind o democraţie fragilă. Acum, având în vedere experienţa de anul trecut, cu interferenţele hibride, democraţia din Republica Moldova e mai puţin fragilă? Adică cetăţenii Republicii Moldova şi-au creat un sistem imunitar împotriva acestor fake-news-uri, împotriva acestor atacuri hibride şi mă refer mai ales la zone precum Transnistria, Găgăuzia, pe care le-a menţionat şi doamna preşedintă?
Victor Chirilă: Transnistria este o zonă a nelibertăţii, să-i spunem aşa. Nu putem vorbi de democraţie acolo, totul este controlat. Este un regim autoritar - regulile şi legile sunt inspirate din Federaţia Rusă, de la regimul putinist, societatea civilă este controlată totalmente, deci nu putem vorbi de o societate civilă, nu putem vorbi de o presă liberă în regiune.
Dar, în acelaşi timp, foarte mulţi cetăţeni ai noştri care locuiesc în regiunea transnistreană deja se regăsesc pe malul drept, se regăsesc la Chişinău, în alte oraşe şi localităţi ale Republicii Moldova. Mulţi muncesc, medicii de exemplu, muncesc în spitalele de pe malul drept al Nistrului. Foarte mulţi tineri muncesc la Chişinău, fie taximetrişti, fie în sfera de servicii şi au şansa să se informeze mai bine referitor la ce se întâmplă în Republica Moldova.
În schimb, o bună parte locuieşte acolo, nu avem acces la ei ca să îi informăm corespunzător, partidele, oficialii noştri nu pot călători acolo, partidele politice nu pot călători, nu pot să călătorească liber în regiunea transnistreană, deci pentru a informa şi a avea o campanie de informare corectă, să-i spunem, în regiune.
De aceea, nici nu putem deschide secţii de votare în regiunea transnistreană, atât timp cât nu asigurăm protecţia necesară, securitatea. Toate secţiile de votare pentru regiunea transnistreană vor fi deschise pe malul drept al Nistrului. Şi, desigur, invităm să participe, dar nu aduşi organizat. Îi aşteptăm să participe şi să voteze liber. Şi, de asemenea, vom urmări să nu fie corupţi etc.
În Găgăuzia, cu regret, deşi este integrată în sistemul nostru democratic şi instituţional, este o regiune controlată mediatic de canalele ruseşti şi de o elită, o pseudo-elită, controlată total de Federaţia Rusă. Neagă toate schimbările care au loc cu asistenţa şi de la Chişinău - care este o asistenţă foarte mare financiară şi tehnică - dar şi asistenţa care vine din partea Uniunii Europene, asistenţă financiară pentru reabilitarea unor clădiri importante, instituţii importante, de exemplu, din regiune, pentru susţinerea antreprenorilor mici şi mijlocii, pentru construcţia şi reabilitarea reţelei de drumuri din regiune, pentru construirea unor reţele de apeducte, de exemplu, în regiune.
Toate aceste lucruri se neagă, se neagă desăvârşit, că ele sunt construite, reparate, reabilitate cu asistenţa Uniunii Europene şi, în schimb, se spune: 'Federaţia Rusă este cel mai mare susţinător', deşi nu corespunde realităţii. Deci Federaţia Rusă nu mai este nici cel mai mare partener comercial al acestei autonomii din cadrul Republicii Moldova. Republica Moldova este cel mai mare consumator de produse din autonomie şi Uniunea Europeană este cel mai mare partener extern al Regiunii Găgăuze, al Autonomiei Găgauze.
Dar mă bucură faptul că, în sfârşit, apar lideri, probabil viitori lideri în regiune, care treptat - treptat vor schimba această optică a societăţii. Trebuie să susţinem această elită printr-o cooperare tot mai strânsă, prin susţinerea proiectelor lor pe plan local, astfel încât societatea de acolo, găgăuză, să aibă tot mai multă încredere în oameni care fac ceva concret pentru ei, dar nu vin cu manipulări.
Deci aceasta e extrem de important. Până în prezent, trebuie să se remarc cu tristeţe că Autonomia Găgăuză a votat preponderent împotriva integrării europene, deşi, repet, sunt printre cei mai mari beneficiari ai asistenţei europene, ai relaţiilor noastre tot mai strânse cu Uniunea Europeană şi acesta este un paradox care ne miră şi un paradox care ne întristează.
Dar, bine, nu mă aştept la mari schimbări de această dată, dar probabil pe măsură ce vom schimba şi realităţile în autonomie, susţinând o nouă elită politică, economică din regiune şi încurajând şi dezvoltarea identităţii proprii. Majoritatea lor vorbesc limba rusă, nici măcar limba găgăuză nu o vorbesc.
Noi suntem interesaţi şi vom face tot posibilul ca să susţinem consolidarea, înflorirea identităţii lor etnice. Pentru că aceasta înseamnă în cele din urmă să îi ajuţi să se rupă de influenţa malignă a Federaţiei Ruse care le spune: 'voi sunteţi vorbitori, parte a lumii ruse'. Bine, eu cred că ei trebuie să fie parte a lumii libere, pentru că lumea liberă le oferă tot. Şi ar trebui să mai treacă prin istorie şi să vadă. Istoria recentă din secolul XX: câtă bucurie le-a dus apartenenţa la lumea rusă, aşa-zisă lumea sovietică? Autonomia Găgăuză a suferit foarte mult în perioada sovietică, dar ei preferă să uite, să nege aceste lucruri.
„România este astăzi garantul securităţii noastre energetice”
Reporter: Cetăţenii Republicii Moldova au devenit mai prudenţi la fake news? Pentru că şi în România este o problemă. Oamenii iau fake news-ul, îl rostogolesc...
Victor Chirilă: O parte sunt conştienţi, am demonstrat şi la alegerile prezidenţiale din România. Deci nu ne-au împiedicat să susţinem un candidat la Preşedinţia României care corespunde cu aspiraţiile noastre, aspiraţiile noastre democratice, aspiraţiile noastre europene, aspiraţiile noastre de a ne apropia tot mai mult de România, de a ne integra cu România, de a continua acele proiecte în domeniul infrastructurii, în domeniul cultural, în domeniul securităţii energetice.
România, am spus-o şi o repet şi de această dată, România este astăzi garantul securităţii noastre energetice şi este garantul prosperităţii noastre economice. România e cel mai mare importator de produse ale Republicii Moldova. Piaţa noastră numărul unu este România şi va creşte foarte mult în următorii ani. Pe măsură ce ne integrăm tot mai mult cu piaţa economică unică a Uniunii Europene, comerţul nostru cu România va creşte exponenţial. Tot mai multe întreprinderi regăsim aici, inclusiv investitori.
Suntem unul din investitorii mari ai României. Conform datelor noastre, sunt peste 50 de miliarde de euro investiţi în România. Conform datelor României, sunt peste 80 de miliarde. Dar eu cred că investiţiile într-adevăr sunt foarte mari şi vor creşte şi mai mult. Şi investiţiile României sunt foarte mari - peste 300 de miliarde de euro investiţi în Republica Moldova. Cele mai importante companii străine care au ajuns în Republica Moldova să investească, să deschidă afaceri, au ajuns mai întâi în România şi din România, cunoscându-ne, au trecut Prutul.
Deci noi, în prezent, suntem într-un proces de creare, de integrare tot mai accelerată, din punct de vedere economic, dintre statele noastre. Pe măsură ce vom construi şi vom moderniza infrastructura actuală de transport, de energie, această integrare va fi de neoprit. Şi, din nou, vom recrea un spaţiu economic comun între statele noastre, aşa cum a fost cândva, odată. Pentru că ăsta este spaţiul nostru firesc de dezvoltare, care a fost oprit nu din voinţa noastră, dar din voinţe ale unor puteri externe, la mijlocul secolului XX. Şi acum noi, de fapt, ne reconectăm şi trebuie să continuăm pe această cale. Avem într-adevăr un mare prag de trecut pe data de 28 septembrie şi sper foarte mult că ne vom mobiliza.
Presiunea, manipularea, dezinformarea este foarte mare. Fake news-urile curg în fiecare zi. Dar şi societatea noastră civilă este foarte activă, presa noastră de investigaţie descoperă şi ne ajută să înţelegem ce se întâmplă. Autorităţile noastre, care au mandatul să asigure ordinea şi să asigure integritatea alegerilor parlamentare şi nu doar parlamentare, lucrează tot mai bine, au demonstrat-o şi la alegerile din anul trecut şi vedem că şi de această dată îşi fac misiunea şi îndeplinesc misiunea foarte bine.
Contracarează în fiecare zi reţele create de interpuşi ruşi, interpuşi ai reţelelor ruseşti pentru a ne corupe, pentru a ne manipula, pentru a ne dezorienta, pentru a ne convinge să nu ieşim la votare sau, în genere, să votăm un exponent al intereselor Federaţiei Ruse în Republica Moldova.
„Instituţiile noastre au fost penetrate de exponenţi ai altor state”
Reporter: Recent au fost publicate informaţii potrivit cărora fostul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a fost reţinut şi apoi anchetat în România privind transmiterea de informaţii secret de stat. Nu ştiu dacă puteţi comenta acest lucru sau, mai mult, există dosare similare de transmitere de secrete de stat, care sunt în lucru cu parteneri europeni, parteneri români, sau există acest pericol? La nivelul justiţiei din Republica Moldova există acest fir?
Victor Chirilă: Nu este primul caz. Trebuie să remarc că nu este primul caz. A mai fost un caz: un angajat al Parlamentului Republicii Moldova, care a fost arestat pentru spionaj în favoarea altui stat. Deci, încă o dată se demonstrează că instituţiile noastre au fost penetrate de astfel de exponenţi ai altor state, dar ne bucură că, iată, în cele din urmă, ei sunt deconspiraţi şi această deconspirare se datorează unei conlucrări şi cu autorităţile din Republica Moldova, cu autorităţile din Uniunea Europeană în general şi din România în special. Deci, da, este probabil că sunt şi alţii, nu ştiu, nu pot să spun, dar sunt urmăriţi, sunt...
Eu cred că ar trebui să fie atenţi. Şi este un exemplu, încă un exemplu, care demonstrează că instituţiile noastre din domeniul securităţii sunt tot mai eficiente. Şi această eficienţă se datorează mult doar îmbunătăţirii calităţilor, să spun, profesionale ale membrilor acestor instituţii din Republica Moldova, dar şi faptului că suntem ajutaţi de partenerii noştri. Încă o dată se demonstrează că doar împreună cu partenerii noştri putem face faţă provocărilor la adresa securităţii noastre şi trebuie să continuăm pe această cale.
Republica Moldova vrea să înceapă negocierile de aderare la UE odată cu Ucraina
Reporter: Mai mulţi analişti au evaluat că, după ce vor fi alegerile parlamentare din Republica Moldova şi, dacă va fi votat un parlament pro-european, atunci ar putea exista o despărţire între Republica Moldova şi Ucraina, pentru că ele sunt în acest moment luate "la pachet" în ceea ce priveşte dosarele de aderare la Uniunea Europeană. Cum e văzut de la Chişinău acest lucru? Adică se aşteaptă rezultatele parlamentarelor şi după aceea...
Victor Chirilă: Dorinţa noastră mare este să începem negocierile împreună, negocierile de aderare să le începem odată cu Ucraina. Noi credem că aceasta este calea corectă. Ucraina este într-un impas şi din această cauză suntem afectaţi şi noi. Impasul se datorează reticenţei unui stat, nu vreau să menţionez care stat, dar sperăm că în cele din urmă acel stat va fi convins să îşi revadă poziţia, astfel încât să începem cât mai curând posibil negocierile de aderare împreună. Acel stat ne susţine totalmente pe noi, Republica Moldova, o reiterează de fiecare dată, dar realitatea este că, împiedicând Ucraina, suntem împiedicaţi şi noi, indirect. Şi, dacă ne ajută cu adevărat pe noi, cred că ar fi timpul să se revadă această poziţie şi Ucraina şi Republica Moldova să înceapă cât mai curând posibil aceste negocieri.
Noi suntem gata să începem negocierile asupra tuturor celor şase grupuri - clustere, cum se spune - de negocieri. Am finalizat, practic, etapa de screening a legislaţiei noastre, deja Comisia Europeană a prezentat raportul asupra primului cluster, valorile fundamentale. Nouă ni s-a cerut să prezentăm trei foi de parcurs care să stipuleze etapele de implementare a legislaţiei comunitare. Şi, practic, le-am prezentat Comisiei Europene. Acum suntem în aşteptarea deciziei finale a Consiliului UE de a începe negocierile. Şi sperăm - una din promisiuni a fost să începem aceste negocieri până la alegerile parlamentare din 28 septembrie - bine, perioada se apropie. Sperăm, sperăm.
Ne-ar ajuta foarte mult, credeţi-mă, ne-ar ajuta foarte mult această decizie. Dacă se va lua fie săptămâna aceasta, fie săptămâna viitoare, va fi un mare, important semnal pentru societatea noastră. Şi de asemenea suntem gata să începem negocierile asupra celorlalte clustere până la sfârşitul acestui an, astfel încât, dacă reuşim - şi aici mă adresez cetăţenilor - dacă reuşim pe data 28 septembrie să avem din nou un Parlament pro-european şi o guvernare pro-europeană stabilă, care să implementeze angajamentele pe care le vom lua în cadrul negocierilor, atunci până la sfârşitul anului 2028 avem toate şansele să semnăm Acordul de aderare la Uniunea Europeană.
Nu este un vis, nu este ceva de domeniul fantastic, este ceva real. Avem şi asigurări din partea celor mai importanţi parteneri, dar e important acum efortul nostru. Se aşteaptă efortul nostru. Toată lumea este cu ochii pe noi. Să vadă ce vrem noi. Vrem să stăm pe veci la porţile Uniunii Europene, vrem din nou frontieră pe Prut sau vrem să trecem pragul Uniunii Europene, să fim din nou împreună cu România în partea lumii libere, care se numeşte Uniunea Europeană, să fim din nou împreună în Uniunea Europeană, ca să ne bucurăm de pace şi de dezvoltare.
Reporter: Pentru că la începutul interviului vorbeaţi de rezistenţa poporului din Republica Moldova - adică orice s-ar întâmpla, lucrurile merg înainte - totuşi estimarea este că, dacă, după aceste alegeri va fi un parlament în Republica Moldova ne-proeuropean, dosarul de aderare se închide?
Victor Chirilă: Depinde ce fel de parlament vom avea. Vom avea un parlament pro-rus totalmente sau, să-i spunem, anti-european totalmente, atunci lucrurile se complică grav. Şi ne aşteaptă timpuri extrem de grele. Din punct de vedere economic, din punct de vedere al asistenţei financiare. 30% din bugetul Republicii Moldova se menţine datorită injecţiilor, susţinerii financiare din partea lumii occidentale şi, în primul rând, din partea Uniunii Europene. Securitatea noastră energetică, am menţionat-o deja, este totalmente acum dependentă de gazele naturale pe care le procurăm pe piaţa Uniunii Europene şi de gazoductele care trec prin România.
Gazoductele care aduceau gazul din Federaţia Rusă nu mai sunt funcţionale, pentru că trebuie trecut prin Ucraina, iar Ucraina nu permite. Şi atunci, evident, trebuie să apelăm la Uniunea Europeană ca să aducem aceste gaze naturale. Liniile de energie electrică, pentru că nu este suficientă energia electrică pe care o producem noi, nici în timpul verii, nici din timpul iernii, şi atunci este nevoie să procurăm de pe piaţa liberă. De unde procurăm? De pe piaţa Uniunii Europene. Cum o aducem? La fel, pe liniile de electricitate care ne conectează cu România sau Uniunea Europeană, prin Ucraina.
Dar, în toamna acestui an, probabil până la sfârşitul lunii noiembrie, vom da în exploatare o nouă linie de înaltă tensiune care ne va lega direct cu România: Isaccea - Vulcăneşti - Republica Moldova. Alte două linii de înaltă tensiune electrică vor fi construite în următorii ani. Iarăşi, depinde de rezultatul alegerilor de pe data de 28 septembrie, pentru că aceste proiecte, inclusiv acest proiect care va fi finanţat acum, în toamna acestui an, se implementează cu asistenţa lumii occidentale şi în special şi inclusiv a Uniunii Europene.
Şi podurile pe care le construim cu România, inclusiv Podul de la Ungheni, construcţia căruia deja a demarat - 50% sunt acordate de România, alte 50% din finanţare sunt acordate de Uniunea Europeană şi celelalte poduri la fel. Şi drumul, Autostrada Unirii pe care intenţionăm să o construim în Republica Moldova, inclusiv până la Odesa, va fi construită cu asistenţa Uniunii Europene şi multe, multe alte proiecte în derulare care se construiesc în Republica Moldova au o componentă importantă de asistenţă din partea Uniunii Europene.
Cetăţenii noştri trebuie să înţeleagă acest lucru. În special autorităţile locale, unii din ei care se arată supăraţi, frustraţi. Nu ne ajută frustrarea, nu ne ajută supărarea. Gândiţi-vă practic, gândiţi-vă practic. Să lăsăm supărările la o parte şi să ne gândim la soarta oamenilor din jurul nostru. Dacă sunteţi primari, gândiţi-vă la soarta localităţii şi a dumneavoastră.
Pentru că fie că aveţi un apeduct în construcţie, fie că aveţi un drum în construcţie, fie ca aveţi un pod în proces de reabilitare, fie că aveţi o şcoală care se reabilitează, toate aceste proiecte, chiar dacă vin de la Chişinău, o bună parte din aceste proiecte, 30% din această asistenţă, este acordată de Uniunea Europeană.
Şi nu mai vorbesc de România care ne ajută prin intermediul autorităţilor locale de aici, prin proiecte bilaterale, să finanţăm o miriadă de proiecte locale, sociale. Deci, oameni buni, votaţi cu inima pentru cei dragi, dar votaţi şi cu mintea şi cu realism şi cu pragmatism.