Ministrul desemnat Eugen Tomac și-a prezentat, sâmbătă, programul de guvernare, care conține 21 de capitole. Documentul poate fi consultat aici.
Printre măsurile care vizează familiile apare o subvenție de 2.250 de lei pe lună pentru angajatorii care angajează părinți cu trei sau mai mulți copii, creșterea plafonului indemnizației de creștere a copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei – un plafon care nu mai fusese actualizat de un deceniu, precum și eliminarea contribuției la sănătate pentru mamele cu copii mici.
Alte măsuri prevăzute în programul de guvernare al lui Tomac ar fi prelungirea TVA de 9% pentru apartamentele contractate până la 31 decembrie 2025, al căror termen de finalizare depășește data actuală – o extensie unică de 12 luni, până la 31 iulie 2027.
Plafonul de deductibilitate la Pilonul 3 de pensii private crește de la 400 de euro pe an la 1.000 de euro pe an.
Prețul carburanților la pompă va fi menținut într-un interval suportabil prin continuarea schemei de sprijin, ajustată în funcție de cotația petrolului – cu criterii publice de activare și dezactivare.
Totodată, același document prevede oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute 100% de stat.
Apărare
Guvernul Tomac vrea ca România să ajungă la un buget de apărare de 5% din PIB până în 2035. În momentul de față, țara noastră este la 2,42% din PIB pentru acest capitol.
În același document, se precizează că, în următoarele 12-18 luni, se vrea modernizarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu – baze care urmează să găzduiască o prezență aliată mai consistentă.
Se extinde și Hub-ul de instruire F-16 de la Fetești, cu scopul de a pregăti mai mulți piloți și de a atrage parteneri NATO în program. La Marea Neagră, se întărește prezența și capacitatea de reacție rapidă.
Programul mai prevede o reformă a recrutării militare – cu accent pe atragerea de experți IT și pe integrarea inteligenței artificiale și a tehnologiei quantum în instituțiile de învățământ militar. Se revitalizează și programul Rezervist Voluntar, cu stimulente pentru cei care vor să se înroleze.
Sănătate
Trei spitale regionale – la Iași, Cluj-Napoca și Craiova – rămân prioritate strategică în programul de guvernare, cu termene intermediare pentru 2028-2029.
Totodată, ar urma și construirea unui centru public pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică – dedicat copiilor cu malformații cardiace congenitale. România nu are unul în sistem public, iar copiii sunt trimiși, de regulă, la clinici private sau în străinătate.
Pe digitalizare, ținta e ca minimum 80% dintre furnizorii publici să fie conectați la Dosarul Electronic de Sănătate în primul an de mandat, iar jumătate dintre pacienți să aibă acces activ la propriul dosar în primii doi ani.
Medicina de familie din mediul rural ar urma să primească un pachet de sprijin: locuință de serviciu, buget de practică, acces la telemedicină și asistent comunitar, aceasta fiind o încercare de a opri exodul medicilor din satele și orașele mici ale României.
Se mai adaugă un audit național al infecțiilor din spitale și modernizarea flotei de ambulanțe, cu înlocuirea anuală a minimum 10-15% din vehiculele depășite.
Autostrăzi și infrastructură
România are acum aproximativ 1.650 de kilometri de autostradă. Guvernul Tomac vrea să ajungă la cel puțin 2.000 de kilometri până în 2028. Pe termen scurt, programul vizează finalizarea A7 – Autostrada Moldova, pe sectorul Ploiești-Pașcani – și a sectoarelor montane de pe A1. Centura Bucureștiului, A0, ar urma să fie accelerată, cu un termen de 3-6 luni pentru sectoarele care pot fi gata rapid.
Pe termen lung este prevăzută calea ferată de mare viteză București-Cluj-Budapesta și livrarea a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028.
Totuși, în document se precizează că 65 din 179 de jaloane PNRR pe transport sunt la risc, cu potențiala pierdere a 30% din cele aproximativ 10 miliarde de euro disponibile.
Fonduri europene
31 august 2026 e data-limită pentru absorbția 100% a granturilor PNRR. La jumătatea acestui an, România absorbise aproximativ 61%. Ultima cerere de plată trebuie depusă până pe 30 septembrie. Sunt 819 milioane de euro din Fondul pentru Tranziție Justă – destinat județelor afectate de închiderea minelor și a centralelor pe cărbune – care pot fi pierdute dacă proiectele nu avansează.
Ținta de absorbție pentru 2026 pe Politica de Coeziune – adică banii europeni pentru dezvoltare regională, drumuri, școli, spitale – este de 5,5 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 40% din total. Pe termen lung, programul prevede pregătirea poziției României pentru noul buget european 2028-2034, ale cărui negocieri sunt tratate ca prioritate de stat.
Combaterea dezinformării
Programul propune un mecanism național de monitorizare a spațiului informațional – adică o structură care să detecteze rapid campaniile de manipulare și să coordoneze răspunsul instituțional.
Se vrea și un cadru unitar de raportare a dezinformării către platformele digitale, în aplicarea regulamentului european DSA, și o actualizare a legislației care să includă explicit comportamentul inauntetic coordonat – tipul de manipulare sistematică, cu rețele de conturi false și amplificare artificială, documentat în alegerile românești din ultimii ani.
CNA și ANCOM ar urma să primească instrumente moderne de intervenție în spațiul digital. Se mai propun un program național de prebunking – adică informarea publicului despre tehnicile de manipulare înainte ca acestea să fie folosite – educație media în școli și sprijin financiar pentru organizațiile de fact-checking și media locale independente.
Mai este prevăzută înființarea unui Centru Național pentru Reziliență Democratică și Comunicare Strategică și adoptarea unei Strategii Naționale pentru Reziliență Democratică 2027-2035.
Pensii și salarii
Pensia medie în România e de 2.783 de lei – sub coșul minim de trai decent, calculat la 3.807 lei. Aproape 2,9 milioane de oameni iau pensii sub 3.000 de lei pe lună. Salariul mediu net e de aproximativ 4.760 de lei.
Indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027 e promisă – dar condiționată de o evaluare a „spațiului bugetar disponibil” în primele luni de mandat.
Reforma salarizării în sectorul public, unde cheltuielile de personal ale statului au ajuns la 168,3 miliarde de lei – 8,2% din PIB –, e plasată la capitolul „reforme structurale”.
Se reia și programul „Primul loc de muncă”, blocat după căderea guvernului anterior, destinat tinerilor care nu sunt nici în educație, nici angajați.
Celelalte capitole
Programul mai acoperă reforma administrativ-teritorială – tratată ca „prioritate zero”, cu argumentul că România e singura țară din UE fără o reorganizare la standarde europene, cu peste 3.000 de unități administrative, sute dintre ele fără resurse pentru servicii de bază.
Urmează economia și mediul de afaceri, cu măsuri de predictibilitate fiscală și curățarea companiilor de stat cu pierderi cronice. Transformarea digitală propune identitate electronică pentru toți românii și un portal unic al statului organizat pe etapele din viața omului – naștere, angajare, boală, pensionare.
Energia mizează pe securitate prin nuclear, gaz și regenerabile, cu finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă ca obiectiv central.
Educația, justiția, agricultura, mediul, politica externă și relația cu diaspora și Republica Moldova completează documentul.
Ştiri video recomandate
