Antena 3 CNN Externe Analiză The Economist. Luptele politice din Ucraina escaladează, iar în spatele lor e un om care a „monopolizat” urechea lui Zelenski

Analiză The Economist. Luptele politice din Ucraina escaladează, iar în spatele lor e un om care a „monopolizat” urechea lui Zelenski

A.O.
6 minute de citit Publicat la 07:00 08 Iul 2025 Modificat la 07:24 08 Iul 2025
Anterior acestei funcții, Andrii Yermak era cunoscut ca producător TV și de film, avocat, agent în industria modei și intermediar în afaceri cu chioșcuri. Foto: Getty Images

Fără un armistițiu la orizont, Ucraina se pregătește de un război de lungă durată. Veștile de pe front nu sunt bune, forțele rusești avansează, în Donbas e măcel, Moscova lansează și câte 500 de drone peste orașele mari ale Ucrainei pe noapte, iar ajutoarele militare americane s-au oprit. În paralel cu criza de pe front, un conflict politic intern escaladează la Kiev. „Epurările și luptele interne ar putea destrăma țara din interior într-un mod mult mai dăunător decât orice victorie a rușilor prin violență”, scrie The Economist. Toate aceste lupte interne duc la un singur om: Andrii Iermak, șeful de Cabinet al lui Volodimir Zelenski, și care „a monopolizat urechea președintelui”, potrivit surselor citate de The Economist. 

Provocările vin în val pentru Ucraina. Situația pe front nu este deloc bună pentru forțele ucrainene, iar războiul se anunță a fi unul de foarte lungă durată. 

Forțele rusești sunt pe punctul de a transforma Sumî, un oraș care înainte de război avea o populație de 250.000 de oameni, într-o zonă gri. Măcelul continuă la Donbas, pe măsură ce soldați Rusiei avansează. În paralel, Rusia lansează drone în număr record peste orașele mari ale Ucrainei, uneori peste 500 pe noapte. 

În noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, ajutoarele militare americane, care deja se împuținaseră de când Donald Trump și-a preluat mandatul, s-au oprit abrupt. Toate livrările de arme au fost suspendate, unele avioane au fost întoarse din drum chiar în timpul zborului, scrie The Economist. 

Nimeni nu știe dacă este o pauză temporată sau permanentă. Unele surse insistă că nici Donald Trump nu știa de această oprire a ajutoarelor militare, în timp ce altele susțin că face parte din planul președintelui american de a pune presiune pe Ucraina ca să facă concesii în fața Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace. 

Dar conflictul militar e doar o parte a monedei. La fel de îngrijorătoare este fractura politică internă. Epurările și luptele politice amenință să destrame Ucraina din interior într-o manieră mult mai dăunătoare decât orice victorie a Rusiei prin violență, scrie The Economist. 

Luptele politice din Ucraina escaladează

Trei evenimente din luna iunie au dat tonul.

La data de 23 iunie, un vicepremier, Oleksii Cernișov  — cândva considerat un potențial viitor premier — a devenit cel mai înalt oficial politic ucrainean pus vreodată sub acuzare pentru corupție. Aflat în Europa pentru afaceri guvernamentale, a întârziat inițial să se întoarcă, creând imaginea absurdă a unui ministru responsabil cu repatrierea ucrainenilor care își planifică propriul exil.

Aproximativ în același timp, Guvernul a fost avertizat despre o remaniere iminentă și despre numirea probabilă a unei noi prim-ministre, în persoana Yuliei Svyrydenko, în vârstă de 39 de ani.

De asemenea, a fost făcută o nouă tentativă de înlăturare a șefului serviciilor secrete ucrainene, Kirilo Budanov — care, cel puțin deocamdată, a eșuat.

Mai multe surse indică mâna discretă a lui Andrii Yermak, șeful biroului prezidențial — care, de fapt, este un soi de ministru neales — ca fiind esențială în toate cele trei acțiuni.

Cine este Andrii Yermak, politicianul care „a monopolizat urechea președintelui”

Rolul disproporționat jucat de Yermak în Guvernul de la Kiev generează zvonuri și speculații. Cu o înălțime de 1,85 m, prezența sa fizică impunătoare a devenit și mai pronunțată în timpul războiului, ca și cum s-ar hrăni din slăbirea rivalilor, îl descrie The Economist pe asistentul președintelui Volodimir Zelenski. 

Anterior acestei funcții, Yermak era cunoscut ca producător TV și de film, avocat, agent în industria modei și intermediar în afaceri cu chioșcuri.

Ascensiunea sa politică a fost meteorică și neașteptată, dar mulți nu sunt impresionați. Articole recente din Politico au descris frustrarea americanilor față de tonul său didactic în diplomație.

Unii îl văd ca pe un paratrăsnet pentru oboseala mai largă a americanilor față de Ucraina, dar relatările reflectă sentimentul real că ușile i se închid la Washington, ceea ce i-a făcut pe mulți să creadă că Yermak se luptă în aceste luni pentru supraviețuirea sa politică. 

Însă, scrie The Economist, cele trei acțiuni din iunie sugerează contrariul: pe plan intern, este mai puternic ca niciodată.

Nu există dovezi că Yermak a ordonat ancheta împotriva lui Cernișov. De peste un an, anchetatorii cercetează acuzații potrivit cărora apropiați ai vicepremierului ar fi cumpărat apartamente la preț redus într-un proiect aprobat de el.

Însă trei oficiali, sub protecția anonimatului, susțin că Yermak și-a exercitat influența permițând intenționat ca dosarul să avanseze, în timp ce a înghețat alte anchete.

Adevărata greșeală a lui Cernișov, spun ei, a fost că s-a pus în calea lui Yermak.În primul rând, a încercat să se ofere ca o alternativă pentru relațiile cu SUA. În al doilea rând, căderea sa a eliberat drumul pentru promovarea Yuliei Svyrydenko, o politiciană apropiată lui Yermak.

Ideea ca protejata lui Yermak să-l înlocuiască pe actualul premier,  Denis Șmihal, un administrator docil și lipsit de pretenții, scrie The Economist, nu este nouă. În urmă cu un an, Zelenski a respins schimbarea.

Între timp însă, Yermak a devenit mai puternic, iar rivalii săi — mai slabi. Un vot parlamentar privind schimbarea este așteptat în următoarele săptămâni. Pe lângă numirea unui nou prim-ministru, sunt așteptate schimbări la Educație, Sănătate, Cultură, Politici Sociale și, posibil, Finanțe. Un oficial de rang înalt a afirmat că Yermak vrea să își plaseze apropiații în funcții cheie.  

„Andrii finalizează ceea ce consideră el că a lăsat neterminat. [Marea majoritate] a oamenilor sunt ai lui”, a spus oficialul pentru The Economist. 

Lupta cu șeful serviciilor secrete ucrainene

Pe parcursul lunii iunie, o epurare și mai dramatică părea iminentă în serviciile de informații ale Ucrainei. Conflictul de trei ani între Yermak și generalul Budanov amenința să culmineze cu înlăturarea acestuia din urmă. 

Surse apropiate de Yermak îl descriu pe general ca pe un revoluționar imprevizibil, care își construiește propria mașinărie politică. „Nouăzeci la sută din biroul prezidențial cred că e nebun,” a spus o sursă oficială pentru The Economist, „și zece la sută cred că e un geniu.”

Aliații șefului spionilor îl consideră însă un statalist convins, unul dintre puținii rămași care au curajul să-i spună adevărul președintelui.

La mijlocul lunii iunie, mulți dintre ei se temeau că a noua tentativă a lui Yermak de a-l înlătura va reuși. S-a dovedit o predicție prematură. Generalul Budanov a obținut o nouă amânare a execuției. The Economist înțelege că avertismentele repetate de la Casa Albă de a nu-l concedia au avut un rol, cel puțin pentru moment.

Supraviețuirea lui Budanov arată că președintele Zelenski păstrează în continuare decizia finală, indiferent de rolul pe care îl are Yermak în sistemul său. Yermak pare să nu exercite puterea de unul singur, ci să o tragă dintr-o ciudată co-dependență cu președintele — ceva ce nicio sursă nu poate explica exact.

„Rușii ne frig la foc mic, iar noi ne jucăm de-a idioții”

Uneori, șeful de Cabinet pare a fi doar un substitut al unui Zelenski încăpățânat. Însă, surse oficiale susțin că Yermak controlează în proporție de 85% fluxul de informații care ajunge la Volodimir Zelenski, ceea ce a alimentat bârfele și conspirațiile din aparatul guvernamental. 

„Andrii a monopolizat urechea președintelui. Șase ani în aceeași cameră, hrănindu-l cu opinii arbitrare”, a spus un oficial. 

Politicile de palat dure nu sunt o noutate, nici ceva neașteptat într-o țară încercată de trei ani și jumătate de război. Ar fi surprinzător ca o conducere epuizată să nu centralizeze deciziile. Dar gravitatea situației strategice a țării — care se deteriorează cu fiecare zi — face ca structurile de putere concentrate și disfuncționale să fie periculoase.

Există, de asemenea, îngrijorări legate de folosirea inadecvată a puterii executive pentru a impune sancțiuni ce împiedică inamicii și rivalii să participe la viața publică. O soluție ar fi deschiderea sistemului, dar nu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple.

„Rușii ne frig la foc mic, iar noi ne jucăm de-a idioții cu consecințe foarte serioase”, s-a plâns un oficial de rang înalt pentru The Economist. 

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole