Călin Georgescu, ”lider strategic” al întâlnirii de la Ciolpani. Îi dirija pe ceilalți și le dădea ordin când să vorbească (surse)

Rolul lui Călin Gorgescu în tentativa de lovitură de stat a fost ”esențial în consolidarea hotărârii membrilor și în legitimarea acțiunilor planificate”, au stabilit procurorii în rechizitoriul prin care fostul candiat la prezidențiale a fost trimis în judecată alături de Horațiu Potra și alte 20 de persoane, potrivit unor surse judiciare. De asemenea, o martoră la întâlnirea de la ferma din Ciolpani a făcut dezvăluiri despre cum Georgescu conducea discuțiile.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți în dosarul în care este acuzat că ar fi plănuit destabilizarea României, cu sprijinul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, după anularea primului scrutin prezidențial prin decizia CCR din 6 decembrie, potrivit unor surse judiciare. 

Planul de deplasare spre București al unui grup de 21 de persoane, în decembrie 2024, cu intenția de a declanșa proteste deturnate în acțiuni violente, este descris de anchetatori drept o amenințare directă la adresa ordinii constituționale. Surse judiciare susțin că, deși grupul era coordonat de Potra Horațiu, „rolul lui Călin Georgescu a fost esențial în consolidarea hotărârii membrilor și în legitimarea acțiunilor planificate”.

Potrivit informațiilor, întâlnirea inițială a avut loc la Mediaș, unde s-a stabilit deplasarea cu șapte autoturisme, echipate cu obiecte periculoase – arme albe, bastoane telescopice, spray-uri lacrimogene, două pistoale și peste 60 de materiale pirotehnice profesionale. „Membrii grupului știau exact motivul deplasării la București și au aderat la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de Potra Horațiu”, au declarat sursele.

În această schemă, Georgescu ar fi jucat un rol central: „Conduita sa a avut un impact psihologic semnificativ asupra celorlalți participanți, generând un confort psihic și consolidând hotărârea acestora de a participa la activitatea ilicită.”

Surse judiciare spun că acțiunile lui Georgescu au mers dincolo de o simplă adeziune ideologică: „Influența exercitată de acesta a contribuit efectiv la definirea direcției și coeziunii demersului infracțional, poziția sa fiind percepută ca legitimatoare și mobilizatoare.”

Un episod concret arată cât de mult depindea grupul de poziționarea publică a acestuia. „Astfel, în contextul unei discuții inițiate de un membru al grupului cu privire la oportunitatea declanșării unor acțiuni de protest (exprimată prin întrebarea: ‘Ce facem, șefu, dacă e așa? Ieșim?’), inculpatul Potra Horațiu a răspuns că așteaptă să vadă ce declară CG. (referindu-se la inculpatul Georgescu Călin).”, au dezvăluit surse apropiate anchetei.

Această relație de subordonare psihologică a fost evidențiată și în alte momente. „Influența liderului de opinie a condus la o deplasare a centrului decizional de la făptuitorul material către complicele moral”, au explicat anchetatorii. De altfel, potrivit surselor, Georgescu nu s-a limitat la susținere morală: „Încercarea de a atrage un număr cât mai mare de persoane la proteste, în contextul cunoașterii intențiilor radicale ale lui Potra Horațiu, echivalează cu o formă de sprijin indirect, dar esențial, pentru activitatea infracțională.”

Mai mult, acesta ar fi luat și măsuri logistice. „Asigurarea locației pentru o întâlnire conspirativă și preocuparea constantă pentru confidențialitatea discuțiilor îl plasează pe Georgescu într-un rol cheie în arhitectura infracțională, organizată în propriul beneficiu.”

Surse judiciare atrag atenția și asupra contextului public: „Declarațiile și informațiile alarmiste lansate de Georgescu, menite să inducă teamă și revoltă, au creat premisele favorabile pentru concretizarea planurilor radicale ale lui Potra Horațiu.”

Concluzia anchetatorilor este că implicarea lui Călin Georgescu nu poate fi minimalizată. „Rolul său a fost unul esențial și catalizator, iar influența sa, recunoscută de ceilalți membri, a legitimat și a consolidat direcția demersului infracțional, punând în pericol securitatea națională.”

Totodată, probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un „lider strategic al întâlnirii”, fiind cel care „a inițiat întâlnirea de la Ciolpani și a reunit participanții într-un cadru controlat.”

Surse judiciare: „Georgescu Călin a condus discuțiile de la Ciolpani și a impus confidențialitatea întâlnirii”

Surse judiciare mai arată că o martora prezentă la întâlnirea de la Ciolpani a descris o atmosferă tensionată și controlată strict de către Călin Georgescu. Potrivit declarațiilor acesteia, „părea că discuțiile erau conduse de către Georgescu, el fiind cel care i-a convocat pe toți participanții”.

Martora a relatat și detalii legate de comportamentul adoptat de acesta. „În momentul în care a adus ceaiul, Georgescu Călin nu a lăsat-o să toarne în pahare și i-a făcut semn că nu are nevoie de servire. Ulterior, când a întrebat dacă să mai pună lemne pe foc, i-a arătat din nou că nu este nevoie și că poate părăsi încăperea.”

Aceste gesturi, potrivit surselor, „arată clar că discuția avea un caracter confidențial, participanții dorind nu doar să nu fie auziți, ci nici măcar deranjați”. Atmosfera era descrisă ca fiind „extrem de încărcată”, Georgescu manifestând o atitudine dominantă și impunând regulile interacțiunii.

„El a stabilit tăcerea în fața personalului, a dictat desfășurarea evenimentului și a demonstrat o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți, prezentându-se ca un lider ideologic și strateg”, susțin aceleași surse.

Elementele de conspirație ale întâlnirii sunt reliefate și de comportamentul secret al celor prezenți. Martora a relatat că „în momentul în care a intrat în încăpere, discuțiile s-au întrerupt brusc, ceea ce indică preocuparea de a ascunde conținutul conversației”.

Refuzul de a permite intervenția gazdei în orice fel a fost interpretat de anchetatori ca o dovadă că „întâlnirea avea un caracter strict confidențial, iar orice prezență neautorizată era considerată un risc”. Totodată, sursele subliniază că „starea de tensiune și control manifestată de Georgescu Călin arată că singurul său scop era agrearea unor direcții de acțiune viitoare, într-un cadru de disciplină și loialitate totală”.

Georgescu și Sechilla au vorbit la telefon pe 4 decembrie - „Am un plan”

Surse judiciare au confirmat că, la data de 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-ar fi contactat telefonic pe Eugen-Ionuț Sechila, personaj controversat în spațiul public prin prisma afinităților legionare și a implicării în organizarea de tabere cu caracter paramilitar.

Potrivit acelorași surse, Georgescu i-ar fi transmis lui Sechila că are „un plan” pe care urmează să i-l explice atunci când se vor întâlni. În cadrul convorbirii, ar fi folosit expresii precum: „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia” și „după aceea îi setez eu”.

Această comunicare, spun sursele, este analizată de anchetatori în contextul relațiilor dintre cei doi și al planurilor de mobilizare pentru proteste. 

Bodyguardul lui Georgescu transmitea informații false - „Autoritățile vor să ucidă oameni la proteste”

Surse judiciare au precizat că Anechitei Romeo Mihai, bodyguard al lui Călin Georgescu, este suspectat că, pe 5 decembrie 2024, ar fi transmis unor cadre din Ministerul Afacerilor Interne un mesaj cu caracter alarmist.

Mesajul susținea că reprezentanți ai unor clanuri interlope ar fi primit arme de foc și că, în cazul în care ar fi fost prinși, ar fi fost instruiți să declare că au fost plătiți chiar de echipa lui Georgescu în campania prezidențială.

Potrivit surselor, acest demers venea pe fondul unei campanii dezinformatoare desfășurate pe rețelele sociale, unde circulau mesaje care sugerau că autoritățile intenționau să provoace moartea unor participanți la proteste pentru a justifica instituirea stării de urgență. „Prin insinuarea că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, mesajul lui Anechitei a urmărit decredibilizarea instituțiilor statului și inducerea unui sentiment de teamă în rândul populației”, au explicat aceleași surse.