Ce este Tetraedrul Candor fotografiat de NASA pe Marte. Unii cercetători susţin că ar fi o piramidă

Distribuirea unui videoclip de pe Marte a reaprins interesul pentru Tetraedrul Candor, o structură în formă de piramidă situată într-o vale de pe ecuatorul planetei Marte. Unii susțin că este artificială, dar totul indică faptul că este un relief natural.

În zona ecuatorială a planetei Marte, într-un complex spectaculos de văi lungi de mii de kilometri numit Valles Marineris, se află o structură fascinantă în formă de piramidă: Tetraedrul Candor. Recent, aceasta a devenit virală datorită unei furtuni de distribuiri pe rețelele sociale și a articolelor publicate de tabloide, precum Daily Star. Se pare că a fost declanșată de un videoclip de pe platforma X încărcat de Brian Cory Dobbs, un regizor și cineast american specializat în conținut despre Planeta Roșie.

Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără Blue Planet Red, care a câștigat recent premiul al doilea la categoria „Cel mai bun documentar” la Down East Flick Fest. În această lucrare, Dobbs s-a concentrat nu doar pe evoluția planetei Marte, cu referiri la prezența apei și a potențialei vieți, ci și pe structuri anormale, cum ar fi piramidele, evenimente apocaliptice și inevitabilele OZN-uri sau, așa cum sunt numite acum, UAP-uri, relatează Fanpage.

În postarea sa, publicată pe 16 martie, regizorul a subliniat că pe Marte „există o piramidă cu trei laturi de mărimea Marii Piramide din Egipt”, „descoperită de Keith Laney”. De fapt, cercetătorul a fost cel care, în mai 2002, a descoperit Tetraedrul Candor în imaginea MOC E0-600269 publicată de NASA.

Distribuirea recentă a videoclipurilor și imaginilor cu Tetraedrul Candor a reaprins speculațiile despre posibilitatea existenței unor structuri artificiale pe suprafața Planetei Roșii, dar realitatea este complet diferită.

Într-adevăr, este vorba despre un mic relief natural ale cărui laturi sunt orice altceva decât regulate, modelate în timp de vânturi puternice, eroziune și probabil chiar de activitatea tectonică marțiană din trecut. Structura a fost surprinsă pentru prima dată în imagini de la Mars Global Surveyor (MGS) în 2001 și a fost observată de atunci de alte sonde, în special de o cameră puternică HiRISE (High Resolution Imaging Science Experiment) de la bordul Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) al NASA.

Acest instrument sofisticat, care costă zeci de milioane de dolari și cântărește peste 60 kg, are o rezoluție maximă de aproximativ 30 cm pe pixel atunci când se iau imagini de la o altitudine de 300 de kilometri, suficientă pentru a procesa obiecte de aproximativ 1 metru lungime. Articolul „Formație piramidală cu trei laturi în regiunea vestică a Chasmei Candor”, publicat în 2017 de cercetători independenți, subliniază faptul că piramida posedă caracteristici comparabile cu cele ale unei piramide Reuleaux (numită după inginerul german Franz Reuleaux), adică o figură cu trei laturi, cu o curbură și lățime constante.

Potrivit autorilor studiului controversat, morfologia terenului din jurul structurii, direcția vântului, procesele de eroziune și posibilele efecte tectonice nu explică o astfel de formă; prin urmare, aceştia au concluzionat că este posibil să nu fie de origine naturală.

Un argument suplimentar al acestei ipoteze, potrivit pasionaților de OZN-uri și al altora, este reprezentată de dimensiunile structurii - aproximativ 145 de metri înălțime și 290 de metri lățime - similare cu cele ale unor piramide terestre.

Însă, când privim cu atenție imaginile de înaltă rezoluție - precum cele obținute de HiRISE - structura Valles Marineris pare orice altceva decât regulată. Totul indică faptul că este vorba de un relief natural „simplu” într-o zonă, valea numită Candor Chasma, unde vânturile, alunecările de teren și apa au modelat peisajul.

Mai exact, așa cum se explică în articolul „Geomorphic knobs of Candor Chasma, Mars: New Mars Reconnaissance Orbiter data and comparisons to terrestrial analogs”, condus de oameni de știință americani și spanioli, Tetraedrul Candor este una dintre strcturile de relief pozitive, structuri cu vârfuri - uneori de zeci și zeci de metri înălțime - care sunt deosebit de rezistente în comparație cu depozitele stratificate din jur, care sunt mai ușor de erodat. O simplă privire asupra imaginilor cu câmp larg dezvăluie efectele vântului marțian în jurul „piramidei” și demonstrează că ne aflăm într-un mediu extrem de dinamic, modelat de procese naturale. Ondulațiile provocate de vânt pe materialul erodat sunt, de asemenea, clar vizibile. În esență, ar fi vorba despre un caz clasic de pareidolie, în care creierul nostru asociază o formă abstractă cu anumite caracteristici (inclusiv umbre) cu ceva familiar, cum ar fi piramidele egiptene.