Cea mai mare investiție chineză din Europa – o fabrică de baterii cu litiu de 8,5 miliarde de dolari, construită de gigantul CATL la marginea orașului Debrecen – avea să fie dovada succesului relației lui Viktor Orbán cu Beijingul. A devenit, în schimb, unul dintre motoarele căderii sale. La alegerile din 12 aprilie, Fidesz a pierdut toate mandatele din Debrecen, bastion tradițional al partidului, în fața mișcării Tisza a lui Péter Magyar, care a promis că va reanaliza proiectul. Noul guvern se confruntă acum cu o dilemă: cum să echilibreze nemulțumirea alegătorilor cu nevoia de investiții străine într-o economie anemică, scrie The New York Times.
Uriașa fabrică chineză de baterii cu litiu, aflată în construcție de trei ani la marginea celui de-al doilea oraș ca mărime din Ungaria, nu a început încă producția. Dar a contribuit deja la un cutremur politic.
Cea mai mare investiție chineză din Europa, proiectul de 8,5 miliarde de dolari din orașul Debrecen, din estul țării, fusese salutat de premierul demis Viktor Orbán ca dovadă a beneficiilor economice ale relațiilor sale strânse cu China. În schimb, fabrica a contribuit la căderea sa.
La alegerile din 12 aprilie, partidul Fidesz al lui Orbán a pierdut toate mandatele parlamentare din Debrecen – de multă vreme un bastion de susținere neclintită – în favoarea mișcării Tisza, al cărei lider, Péter Magyar, urmează să fie învestit ca prim-ministru sâmbătă, la Budapesta.
Tisza a atacat riscurile deșeurilor toxice și aplicarea laxă a reglementărilor de mediu de către guvernul Orbán. Mesajul a rezonat într-un oraș în care mulți alegători se opuneau ferm fabricii, îngrijorați de sănătatea lor, de alimentarea cu apă și de închiderea unei linii de cale ferată care traversa terenul cumpărat de compania chineză.
Magyar a promis acum că va „reanaliza”, dar nu va opri fabrica de baterii, încercând să echilibreze cererile alegătorilor săi pentru un control mai riguros al potențialelor riscuri de mediu cu promisiunile de a relansa economia anemică a Ungariei.
Magyar a făcut clar că prioritatea sa inițială este să amelioreze relațiile tensionate cu Uniunea Europeană și să deblocheze aproape 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate. Ce va face cu fabrica – un simbol al relațiilor economice și politice strânse ale lui Orbán cu China – va fi un test timpuriu al intenției sale de a continua o prietenie pe care unii o consideră în contradicție cu viziunea UE asupra Chinei ca „rival sistemic.”
Fabrica a fost construită de Contemporary Amperex Technology Ltd, sau CATL, un gigant industrial chinez privat și cel mai mare furnizor mondial de baterii pentru mașini electrice. Este proiectată să aprovizioneze constructori auto germani precum Mercedes-Benz și BMW, ale căror fabrici din Ungaria sunt piloni ai economiei și depind de bateriile chineze pentru vehiculele lor electrice.
În afară de fabrica chineză, „nu a existat nicio altă temă importantă de campanie în Debrecen”, a declarat Zsolt Porcsin, redactorul-șef al Debreciner, un portal de știri online care a relatat constant despre protestele de stradă și procesele împotriva fabricii intentate de localnici.
Prin contrast, campania lui Orbán, care s-a apropiat de Rusia în ciuda apartenenței Ungariei la Uniunea Europeană, s-a concentrat pe alimentarea temerilor legate de Ucraina. Candidații Tisza au atacat partidul lui Orbán ca fiind deconectat de preocupările alegătorilor și prea concentrat pe servirea intereselor unor puteri străine precum Rusia, China și America președintelui Trump.
Ostilitatea locală față de fabrica chineză de baterii „cu siguranță ne-a afectat la alegeri”, a declarat László Papp, primarul orașului Debrecen și membru al Fidesz, într-un interviu. „Nu am vorbit despre lucrurile care îi interesau pe oameni.”
Un sondaj de opinie realizat pe 1.000 de locuitori, la începutul proiectului, la sfârșitul lunii ianuarie 2023, arăta că o majoritate considera că fabrica de baterii le va face rău.
CATL a ignorat în mare parte această ostilitate publică.
Abordarea companiei a fost modelată de felul în care funcționează lucrurile în China, a explicat Viktor Eszterhai, expert în problematica Chinei la Universitatea Ludovika de Servicii Publice din Budapesta, care a studiat transformarea Ungariei într-un hub european pentru fabricarea bateriilor și a vehiculelor electrice. „Au gândit: «Am convenit cu guvernul. Nu trebuie să ne preocupe ce cred localnicii»”, a spus el.
CATL, răspunzând unor întrebări scrise, a declarat că nu poate comenta „declarații politice” ale primarului Fidesz sau ale parlamentarilor Tisza. Compania a refuzat să abordeze plângerile locuitorilor potrivit cărora le-ar fi ignorat preocupările. A precizat că a încercat să „devină un vecin bun”, sprijinind o clinică pediatrică locală, un carnaval al florilor și alte evenimente.
CATL mai are nevoie de autorizații finale înainte de a putea începe producția. De la alegeri, compania s-a grăbit să construiască punți cu noua ordine politică post-Orbán din Ungaria.
Zsolt Tarkányi, unul dintre candidații victorioși ai Tisza din Debrecen și critic vocal al fabricii în timpul campaniei, a declarat că firma l-a contactat pe el și pe alți parlamentari Tisza la scurt timp după înfrângerea lui Orbán.
Săptămâna trecută, directori de rang înalt ai CATL din China au zburat la Budapesta pentru o întâlnire organizată în grabă cu viitorul ministru al Economiei și Energiei al Ungariei, István Kapitány, care s-a angajat să reexamineze subvențiile de stat acordate companiilor străine.
În cazul CATL, guvernul Orbán promisese subvenții pe care compania le estimează la circa 350 de milioane de dolari. Rapoartele din presa maghiară au evaluat ajutorul total de stat, inclusiv scutirile fiscale și alte facilități, la peste 900 de milioane de dolari. Termenii acordului inițial din 2022 dintre CATL și guvernul ungar sunt secreți.
Tarkányi a declarat într-un interviu că sub Orbán, fabricile de baterii deja operaționale în Ungaria, inclusiv cele ale unor companii sud-coreene și japoneze, „practic făceau ce voiau.”
„Acest lucru se va termina”, a adăugat el. A precizat că fabricile de baterii vor fi supuse unor inspecții riguroase, amenzilor substanțiale sau suspendării activității în cazul încălcărilor repetate. O fabrică sud-coreeană care funcționează deja de ani de zile a fost amendată în mod repetat cu sume modeste.
Ungaria sub Orbán devenise cel mai de încredere prieten al Chinei în Uniunea Europeană, îmbrățișând un „parteneriat strategic cuprinzător pentru toate condițiile meteorologice” – un termen adoptat în timpul vizitei liderului chinez Xi Jinping la Budapesta în 2024.
Acest parteneriat era în contradicție flagrantă cu viziunea tot mai suspicioasă a UE față de China, alimentată de avalanșa exporturilor chineze în Europa care amenință producătorii europeni și de sprijinul Beijingului pentru Rusia în războiul din Ucraina.
Prudent în fața ostilității UE, Beijingul a mizat la rândul său pe lideri europeni autoritari precum Orbán în Ungaria și președintele Aleksandar Vučić în vecina Serbie. Țările lor păreau să ofere un spațiu lipsit de critici și, în cazul Ungariei, o ușă din spate către piața europeană în eventualitatea unor tarife UE ridicate pe vehiculele electrice, bateriile și alte bunuri fabricate în China.
Ungaria este cea mai mare destinație individuală pentru investițiile chineze în Europa, găzduind mai multe fabrici de baterii și o mare uzină BYD de vehicule electrice.
Dar alegătorii din Debrecen au arătat limitele abordării Beijingului.
„Mai devreme sau mai târziu vor realiza că aceasta nu este o strategie bună”, a declarat Ágnes Szunomár, expertă în problematica Chinei la Universitatea Corvinus din Budapesta. „Funcționează în regimuri autoritare, unde un singur om rămâne la putere zeci de ani, dar în democrații nu ar trebui să funcționeze.”
Pentru Fidesz-ul lui Orbán, nu a funcționat.
Judit Szeman, a cărei fermă familială se află la doar câteva sute de metri de fabrica masivă, a spus că votase Fidesz în trecut, dar și-a pierdut toată încrederea în Orbán din cauza sprijinului său pentru proiectul chinezesc.
Înfrângerea zdrobitoare a lui Orbán i-a dat oarecare speranță că noul guvern ar putea începe să aplice reglementările de mediu, dar nu renunță la procesul intentat de ea și de alți locuitori, de ani de zile, pentru a contesta autorizația de mediu a fabricii.
Mama sa de 83 de ani refuză să plece, a spus ea, „așa că trebuie să continuăm”, deși, a adăugat, „locul ăsta devine imposibil de trăit.”
Noaptea, fabrica este atât de puternic iluminată încât face somnul dificil, a povestit ea, iar deși nu produce încă, emite zgomote stranii de măcinare, „ca 10 tractoare.”
Eva Kozma, o locuitoare din Debrecen care organizează proteste împotriva fabricii de baterii de ani de zile, a spus că este dezamăgită că Tisza nu s-a pronunțat în favoarea închiderii fabricii, dar crede că asta s-ar putea totuși întâmpla.
„Oamenii spun că fabrica a fost construită, deci nu mai putem face nimic”, a spus ea. „Dar eu le zic: «V-ați fi gândit vreodată că Viktor Orbán, care avea toți banii și toată puterea, va pierde vreodată alegerile?»”