Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană au denunțat o campanie de perturbare orchestrată de Rusia înaintea alegerilor din 28 septembrie. Experți în securitate de la Chișinău afirmă că Biserica Ortodoxă Rusă și cea locală joacă un rol destabilizator, scrie Euronews.
UE a avertizat că Moldova a redevenit o țintă principală a campaniilor de dezinformare ale Rusiei înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Autoritățile de la Chișinău au identificat mai multe modalități prin care Moscova încearcă să influențeze orientarea geopolitică a țării cu peste 2 milioane de locuitori, majoritatea deținători de pașapoarte românești, deci și europene.
Potrivit experților moldoveni în securitate, una dintre tacticile folosite de strategii războiului hibrid al Rusiei este utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse, prezentă în Republica Moldova și folosită, se pare, ca instrument pentru a răspândi propaganda Moscovei și a contribui la organizarea campaniilor de dezinformare.
„În acest moment, avem 10 domenii majore în care Rusia acționează și încearcă să destabilizeze Republica Moldova și, de exemplu, utilizarea bisericii din țara noastră în scopuri de propagandă și dezinformare în interesul Federației Ruse”, a declarat Daniel Vodă, purtător de cuvânt al guvernului moldovean.
Comisia Electorală Centrală a înregistrat deja cazuri în care preoți au fost implicați în activități de propagandă politică. Autoritatea electorală de la Chișinău avertizează că implicarea bisericii în campania electorală contravine legii și a cerut reprezentanților cultelor religioase să se abțină de la activități politice.
În Moldova nu există o Biserică Ortodoxă independentă, așa cum se întâmplă în alte state ortodoxe. Biserica Ortodoxă din Moldova este un organism episcopal autonom aflat sub autoritatea canonică a Patriarhiei Moscovei.
Potrivit analistului Andrei Curăraru, de la ONG-ul WatchDog, obiectivul clar al Rusiei este de a încetini sau opri definitiv procesul de aderare al Moldovei la UE și de a o menține în orbita Moscovei „folosind această armă geopolitică, care este Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei), asupra minților și voturilor oamenilor care merg frecvent la slujbă în Republica Moldova.”
Este UE antidotul propagandei ruse?
Văzută de la Bruxelles, viitoarele alegeri din Moldova sunt o dată crucială pentru viitorul țării. Dacă partidele pro-ruse câștigă și ajung la guvernare, negocierile pentru aderarea la UE vor fi probabil înghețate, într-o întoarcere similară cu cea a Georgiei de anul trecut.
Actualul guvern pro-european de la Chișinău a cerut în repetate rânduri UE să decupleze negocierile de aderare ale Moldovei de cele ale Ucrainei, pentru a obține un proces accelerat.
UE este însă reticentă, pentru a nu trimite semnale negative către Kiev.
Potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos, aflată săptămâna aceasta la Chișinău, Moldova a îndeplinit toate criteriile pentru a începe negocierile de aderare.
Totuși, într-o conferință de presă, Kos a subliniat: „Moldova și-a făcut temele din punct de vedere tehnic, ceea ce ține de responsabilitatea mea, dar, desigur, avem nevoie și de sprijinul politic al statelor membre.”
Mai multe guverne rămân prudente și ambivalente în privința decuplării proceselor de extindere ale Moldovei și Ucrainei.
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat joi, la București, că statele membre ale UE au fost de acord să deschidă „negocieri de preaderare” cu Republica Moldova după alegerile din 28 septembrie.
Pe 9 septembrie, președinta Maia Sandu va vorbi în Parlamentul European de la Strasbourg despre pericolele și riscurile ingerinței ruse în țara sa și va încerca, în ultimă instanță, să convingă statele membre să dea undă verde începerii negocierilor de aderare.