Profesorul Dan Voiculescu atrage atenția asupra unui paradox cu implicații economice și sociale majore: tinerii, cei mai receptivi utilizatori ai inteligenței artificiale, riscă să piardă tocmai oportunitățile profesionale de care au nevoie pentru a-și începe cariera.
Într-o postare publicată pe blogul său vineri, 30 octombrie, intitulată „Paradoxul «relației» dintre tineri și inteligența artificială!”, Dan Voiculescu avertizează că tehnologia preia sarcinile care reprezentau, până recent, punctul de intrare în numeroase profesii.
Documentarea, redactarea simplă, analizele primare de date și interacțiunile de rutină cu clienții pot fi realizate acum mai rapid și mai ieftin cu ajutorul AI, observă profesorul.
În sprijinul avertismentului său, Dan Voiculescu invocă un studiu Stanford care, potrivit postării, indică o scădere de aproape 15% a angajării tinerilor din SUA în roluri expuse inteligenței artificiale, precum dezvoltarea software și serviciile pentru clienți.
„Fără juniorii de azi, nu vor exista specialiștii seniori de mâine”, subliniază acesta, avertizând asupra consecințelor pe termen lung ale reducerii oportunităților pentru cei aflați la început de drum.
Riscul unei generații fără perspective profesionale
Dan Voiculescu leagă accesul la muncă de posibilitatea tinerilor de a-și construi o viață independentă, de a întemeia familii și de a avea o locuință decentă. În opinia sa, lipsa acestor perspective poate alimenta tensiunile sociale și protestele.
Profesorul consideră că prevenirea unei asemenea evoluții presupune intervenții concrete, care să sprijine atât intrarea tinerilor pe piața muncii, cât și adaptarea educației la transformările tehnologice.
Ucenicie plătită și educație pentru discernământ
Printre soluțiile propuse se numără facilități fiscale pentru firmele care organizează programe plătite de ucenicie și mentorat. Totodată, Dan Voiculescu susține dezvoltarea unor programe liceale și universitare axate pe judecată, colaborare și experiență practică.
„Resursele alocate în astfel de direcții sunt investiții, nu cheltuieli!”, afirmă profesorul.
Mesajul său este un apel la planificare pe termen mediu și lung: adaptarea la inteligența artificială trebuie să includă și formarea generațiilor care vor susține economia în anii următori.