De ce băncile stradale sunt gândite să fie incomode. Ce este arhitectura ostilă

Ai observat că multe bănci din oraș au cotiere care împiedică o persoană să se întindă? Aceste elemente nu sunt întâmplătoare, ci fac parte din așa-numita „arhitectură ostilă”, un concept de design urban menit să descurajeze comportamente precum dormitul în spațiile publice, staționarea prelungită sau adunarea grupurilor, scrie Wikipedia.

Deși autoritățile și proprietarii clădirilor susțin că astfel de măsuri contribuie la menținerea ordinii și a siguranței, criticii spun că ele îi afectează în special pe oamenii fără adăpost și transformă orașele în spații mai puțin primitoare.

Ce este arhitectura ostilă

Arhitectura ostilă, cunoscută și sub denumirea de design defensiv sau design exclusiv, reprezintă utilizarea elementelor de mobilier urban și arhitectură pentru a limita anumite utilizări ale spațiului public.

Conceptul a început să fie folosit pe scară largă în marile orașe începând cu anii 1990 și poate fi întâlnit astăzi în numeroase țări din Europa, America de Nord și Asia.

Printre cele mai răspândite exemple se numără:

• bănci împărțite cu cotiere, care împiedică o persoană să se întindă;
• țepi metalici montați pe pervazuri, trepte sau sub poduri;
• suprafețe înclinate care fac imposibilă șederea;
• stâlpi sau bolovani amplasați în locuri unde oamenii obișnuiau să se adăpostească;
• sisteme care emit sunete de înaltă frecvență pentru a descuraja grupurile de tineri să rămână într-o anumită zonă.

De ce sunt băncile atât de incomode

Mulți oameni observă că băncile moderne din orașe sunt tot mai greu de folosit pentru perioade mai lungi. Spătarele sunt aproape verticale, șezutul este îngust, iar cotierele împart banca în mai multe segmente.

Designerii spun că aceste elemente au și un rol practic, oferind sprijin persoanelor în vârstă atunci când se ridică. Totuși, în multe cazuri, ele sunt proiectate astfel încât să împiedice o persoană să se întindă și să doarmă pe bancă.

Acesta este unul dintre cele mai cunoscute exemple de arhitectură ostilă.

De ce recurg orașele la astfel de soluții

Autoritățile locale și administratorii clădirilor susțin că aceste amenajări urmăresc să reducă vandalismul, consumul de alcool sau droguri în spațiile publice, ocuparea trotuarelor și deteriorarea mobilierului urban.

În opinia lor, măsurile contribuie la menținerea curățeniei și la creșterea siguranței în zonele intens circulate.

Criticile aduse arhitecturii ostile

Organizațiile pentru drepturile omului și numeroși urbaniști consideră însă că aceste soluții nu rezolvă problemele sociale, ci doar le mută dintr-un loc în altul.

Potrivit criticilor, persoanele fără adăpost sunt cele mai afectate, deoarece pierd puținele locuri unde se puteau odihni sau adăposti. În plus, astfel de intervenții pot reduce confortul tuturor cetățenilor, inclusiv al persoanelor în vârstă, al femeilor însărcinate sau al celor cu dizabilități.

Unii specialiști susțin că investițiile în locuințe sociale, servicii de sănătate mintală și programe de sprijin ar avea un impact mult mai mare decât modificarea mobilierului urban.

Un subiect tot mai dezbătut

În ultimii ani, arhitectura ostilă a devenit un subiect intens discutat în marile orașe ale lumii. În timp ce unii o consideră o soluție eficientă pentru administrarea spațiilor publice, alții spun că aceasta transmite mesajul că anumite categorii de oameni nu sunt binevenite în oraș.

Astfel, o simplă bancă din parc poate deveni un simbol al unei dezbateri mai ample despre modul în care sunt proiectate orașele și despre echilibrul dintre siguranță, confort și incluziune socială.