Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă planetă care sfidează toate aşteptările, fiind o lume acoperită de lavă care este, în acelaşi timp, neaşteptat de rece. De fapt, este cea mai rece lume acoperită de lavă dotată cu atmosferă observată vreodată, conform unui studiu publicat în The Astrophysical Journal Letters, scrie Space.com, potrivit Agerpres.
Cercetătorii au identificat HD 3167 b, o planetă telurică de tip super-Pământ acoperită de lavă, care orbitează o stea aflată la 154 de ani-lumină distanţă. Această planetă orbitează atât de aproape de steaua sa, încât un "an" pe acea lume (o rotaţie completă în jurul stelei) durează doar o zi terestră. Însă nu este doar o rocă acoperită de lavă - este cea mai mică lume de acest tip descoperită vreodată de cercetători. Cu toate acestea, această planetă a reuşit să-şi păstreze atmosfera.
"Ceea ce surprinde este faptul că, pe măsură ce o planetă stâncoasă orbitează mai aproape de steaua sa, ar trebui să fie tot mai dificil să-şi menţină atmosfera, deoarece este bombardată de vântul stelar şi expusă unui flux mai mare de fotoni de înaltă energie proveniţi de la stea. Totuşi, se pare că multe dintre aceste lumi acoperite de lavă reuşesc acest lucru", a declarat într-un comunicat coautorul studiului, Edwin Kite, profesor asociat de ştiinţe geofizice la Universitatea din Chicago.
De la confirmarea primei exoplanete în urmă cu peste 30 de ani, oamenii de ştiinţă au descoperit până acum peste 6.300 de exoplanete diferite. A fost descoperită o varietate incredibilă de planete, de la giganţi gazoşi fierbinţi similari cu Jupiter până la lumi mai mici asemănătoare lui Neptun. Printre acestea se numără şi câteva "lumi acoperite de lavă" - planete telurice suficient de fierbinţi încât suprafaţa lor este topită, transformându-se în lavă incandescentă.
În cadrul acestui nou studiu, echipa a efectuat observaţii cu ajutorul instrumentului MIRI (mid-infrared instrument) de pe Telescopul Spaţial James Webb. Acesta permite vizualizarea planetei în spectrul infraroşu mediu, oferind cercetătorilor posibilitatea de a estima temperatura planetei şi de a detecta eventuale semne ale existenţei unei atmosfere. Cu ajutorul acestui instrument, cercetătorii au observat planeta în timpul unui fenomen numit "eclipsă secundară", urmărind variaţiile luminii în infraroşu mediu care apar atunci când planeta trece în spatele stelei sale.
Această planetă se află în blocaj mareeic (rotaţie sincronă), o caracteristică întâlnită frecvent în cazul lumilor acoperite de lavă. Acest lucru înseamnă că are o parte orientată permanent spre steaua sa şi o parte cufundată veşnic în întuneric. Însă această lume nou descoperită este puţin diferită de celelalte. Dacă planeta nu ar avea atmosferă, partea sa luminată de stea ar fi "atât de fierbinte pe cât este teoretic posibil", având în vedere proximitatea faţă de stea, a declarat în acelaşi comunicat autorul principal, Brandon Park Coy, doctorand în echipa lui Kite. Dar nu aceasta este descoperirea. Echipa a identificat o planetă neobişnuit de rece, dotată cu atmosferă - o planetă care "este vizibil mai rece decât temperatura maximă estimată", a adăugat Coy.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că planeta pare să aibă o atmosferă care răceşte partea expusă la lumină, reflectând radiaţia stelară şi redirecţionând, practic, acea căldură către partea întunecată a planetei. Aşadar, deşi este suficient de fierbinte pentru a fi clasificată drept o "lume de lavă", este cea mai rece planetă de acest tip observată vreodată care posedă o atmosferă.
În mod curios, deşi temperatura acestei planete a ajutat echipa să deducă existenţa probabilă a unei atmosfere, oamenii de ştiinţă au mai identificat anterior atmosfere pe lumi de lavă extrem de fierbinţi. Acest fapt ridică o serie de întrebări cu privire la modul în care aceste planete îşi dezvoltă atmosferele şi la temperaturile la care are loc acest proces.
Această descoperire face parte dintr-un program mai amplu care îşi propune să răspundă la această întrebare. Programul, condus de astronomul Megan Weiner Mansfield de la Universitatea din Maryland, analizează un grup de 10 lumi de lavă diferite pentru a determina la ce temperaturi tind acestea să îşi formeze atmosferele.
Rezultatele obţinute susţin, de asemenea, concluzia tot mai răspândită în rândul oamenilor de ştiinţă conform căreia majoritatea lumilor de lavă posedă, probabil, atmosfere. Oamenii de ştiinţă extind limitele domeniului exoplanetelor prin explorarea unor lumi bizare şi îndepărtate, care ne pot ajuta să înţelegem mai bine propria planetă, precum şi modul în care viaţa ar putea lua naştere şi supravieţui în Univers.
"Aceste planete sunt prea fierbinţi pentru a susţine viaţa, dar studiindu-le putem obţine informaţii despre procesele relevante pentru alte lumi telurice", a spus Kite.
"În ciuda condiţiilor inospitaliere pentru viaţă, suntem interesaţi să studiem acest tip de planete deoarece credem că Pământul, în stadiul său incipient, ar fi putut semăna foarte mult cu o lume de lavă", a adăugat Coy. "Considerăm că, într-o etapă foarte timpurie a istoriei Sistemului Solar, când s-au format planetele terestre, acestea erau extrem de fierbinţi din cauza energiei rezultate în urma numeroaselor coliziuni cu planetesimale. Pământul a trecut printr-o fază cunoscută sub numele de ocean de magmă, având o suprafaţă complet lichidă. Acest rezultat ne oferă posibilitatea de a studia condiţiile care ar fi putut exista în primele câteva milioane de ani de existenţă a Pământului", conform lui Brandon Park Coy.
