Statele Unite au cumpărat yeni japonezi pentru prima dată în mai mult de un deceniu, într-un gest pe care președintele Donald Trump l-a descris drept "un semnal de prietenie". Intervenția rară și coordonată pe piața valutară a urmărit să susțină moneda Japoniei, ajunsă la cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani față de dolar, scrie CNN.
"Au un yen care se depreciază și au vrut puțin ajutor. Iar noi suntem întotdeauna alături de Japonia", le-a declarat Trump jurnaliștilor aflați la bordul avionului Air Force One.
Declarația sa a confirmat intervenția comună de vineri a Statelor Unite și Japoniei, menită să oprească deprecierea continuă a yenului. Slăbirea monedei japoneze a fost accentuată în acest an de creșterea costurilor energiei, pe fondul războiului din Iran.
Statele Unite au, la rândul lor, interesul ca yenul să fie mai puternic, deoarece un dolar foarte apreciat face produsele americane mai scumpe pentru cumpărătorii din alte țări.
În același timp, un yen slab îi avantajează pe exportatorii japonezi și pe turiștii străini care vizitează Japonia, dar scumpește importurile de petrol și gaze și alimentează inflația.
Ministrul japonez de Finanțe, Satsuki Katayama, a declarat luni că intervenția de vineri a avut rolul de a contracara "volatilitatea excesivă și mișcările dezordonate ale yenului japonez din ultimele luni".
Financial Times a relatat inițial că Federal Reserve Bank of New York a vândut euro pentru a cumpăra yeni, în numele Departamentului american al Trezoreriei, citând persoane familiarizate cu operațiunea.
Trump a afirmat că sprijinirea yenului ar fi "bună pentru economia mondială" și că Statele Unite ar urma să obțină și un câștig financiar, fără a explica însă în ce mod.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a confirmat la rândul său intervenția și a transmis că instituția "nu va ezita să participe la noi intervenții comune". "Susținem ferm măsurile decisive luate de Japonia în domeniul pieței și al politicii monetare pentru a corecta subevaluarea semnificativă a yenului”, a declarat el.
O fotografie realizată de Reuters în timpul reuniunii cabinetului condus de Trump la Camp David arăta că Bessent își notase pe o listă de sarcini viitoarea achiziție de yeni. Pe carnețelul său apăreau cuvintele "De făcut", urmate de mențiunea: "Cumpărare yeni japonezi, 5-10 miliarde de dolari".
De ce a ajuns yenul atât de slab
Deși Japonia este una dintre cele mai mari economii ale lumii, țara se confruntă de mult timp cu o monedă slabă. După recesiunea și deflația cronică din anii 1990, Japonia a menținut dobânzile la niveluri apropiate de zero sau chiar negative, în încercarea de a relansa economia. Această politică a continuat și în deceniul trecut.
Chiar dacă Japonia a majorat dobânzile în 2024, yenul a continuat să se deprecieze, deoarece ratele japoneze au rămas mult mai mici decât cele din alte economii. Băncile centrale occidentale au crescut agresiv dobânzile pentru a combate inflația.
"Dobânzile persistent scăzute din Japonia, în comparație cu cele din străinătate, în special cu cele din Statele Unite, i-au încurajat pe investitorii internaționali să împrumute sau să parieze împotriva yenului și să investească apoi banii în monede cu randamente mai mari", a explicat Hung Tran, cercetător la Atlantic Council și fost director adjunct al Fondului Monetar Internațional.
La deprecierea yenului au contribuit și investițiile importante făcute în străinătate de companiile japoneze, precum și faptul că o parte dintre veniturile obținute de acestea peste hotare au rămas în afara Japoniei.
Pentru o țară dependentă de importurile de energie și alimente, precum Japonia, războiul din Iran a avut efecte disproporționat de mari, într-o perioadă în care populația se confruntă deja cu creșterea costului vieții.
"Creșterea prețurilor petrolului și gazelor afectează balanța comercială și generează presiuni inflaționiste", a declarat Sayuri Shirai, profesoară de economie la Universitatea Keio din Tokyo și fostă membră a conducerii Băncii Japoniei.
Potrivit acesteia, inflația reduce puterea de cumpărare și limitează ritmul de creștere economică, oferind puțin sprijin pentru o revenire a yenului.
Poate fi oprită deprecierea yenului
Banca Japoniei a mai intervenit pe piețele valutare la sfârșitul lunii aprilie, pentru a susține moneda națională. Măsura a dus la o apreciere temporară a yenului, însă efectele nu au durat.
Analiștii sunt rezervați și în privința capacității noii intervenții de a schimba fundamental tendința de depreciere a monedei japoneze.
Shusuke Yamada, strateg pentru piața valutară și dobânzi în Japonia la Bank of America Securities, a declarat că opinia generală este că o intervenție valutară poate "doar să câștige timp".
Yenul s-a apreciat în prima zi a noii intervenții într-o măsură asemănătoare celei înregistrate după operațiunea precedentă.
Banca britanică Barclays consideră însă că efectele ar putea fi mai puternice de această dată, deoarece intervenția comună a Statelor Unite și Japoniei are un caracter istoric.
"Chiar dacă yenul s-ar întări în continuare pe termen scurt, credem că presiunile de depreciere pe termen lung rămân", au avertizat analiștii Barclays.