În Amsterdam, experții în sănătate publică recomandă proprietarilor să atârne draperiile în exteriorul ferestrelor locuințelor, o soluție simplă pentru a face față valului de căldură care se extinde în Olanda, o țară în care locuințele au fost construite pentru climatul tradițional al Europei de Nord: umed și rece, potrivit The Guardian.
Într-o postare devenită virală pe rețelele sociale săptămâna trecută, Eline Coolen, coordonatoarea pentru căldură din cadrul institutului de sănătate publică al orașului Amsterdam, i-a îndemnat pe locuitori să monteze temporar șine pentru perdele sau să întindă draperii ori cearșafuri în exteriorul ferestrelor, pentru a împiedica razele soarelui să ajungă la suprafețele vitrate mari.
Între timp, guvernul a activat planul național pentru valurile de căldură, care include recomandări pentru protejarea persoanelor în vârstă și vulnerabile. În paralel, cercetătorii testează diverse soluții, de la copaci artificiali până la instalații artistice care creează umbră, pentru a răcori trotuarele și spațiile pietonale.
„În locuințele olandeze, dar și în multe case din nordul Europei, există ferestre foarte mari”, a spus Coolen. „Întotdeauna am construit pentru iarnă, când îți dorești cât mai multă lumină și căldură în casă.
Dar în fiecare an, numai în Amsterdam, aproximativ 110 oameni mor din cauza căldurii, iar fără măsuri serioase acest număr ar putea ajunge la 600 în viitor.”
Împiedică razele soarelui să ajungă direct la geamuri
Inspirată de cearșafurile întinse peste ferestrele locuințelor din Amsterdam-Noord, cartierul în care locuiește, dar și de o călătorie recentă la Barcelona, unde oamenii își folosesc jaluzelele exterioare pentru a bloca soarele, ea i-a încurajat pe oameni să facă ajustări similare. Ideea este simplă: dacă împiedici razele soarelui să ajungă la geamuri, mai puțină căldură va pătrunde în locuință.
Potrivit lui Bert Blocken, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Heriot-Watt și susținător al alternativelor la aerul condiționat, explicația ține de fizică.
„Ne petrecem cea mai mare parte a timpului în interior, chiar și în zilele însorite și frumoase, pentru că muncim sau dormim. Tocmai în aceste perioade ne refacem și după efectele valurilor de căldură”, a spus el.
„Trebuie să menținem clădirile răcoroase, ideal fără sisteme active de răcire. Adaptarea clădirilor la schimbările climatice este esențială, însă și astăzi multe dintre ele sunt construite cu fațade mari din sticlă, care generează multă căldură.”
Potrivit lui Blocken, numeroase studii au demonstrat că cea mai eficientă metodă de a păstra o clădire răcoroasă este pur și simplu să fie ferită de razele directe ale soarelui. Dacă un copertin textil în dungi nu este pe placul arhitecților, există și variante moderne de jaluzele exterioare retractabile.
„Egiptenii, grecii și romanii antici făceau acest lucru acum mii de ani, însă uneori suntem foarte buni la a uita lecțiile trecutului”, a spus profesorul. „Dacă aș fi primar, primul ordin pe care l-aș da ar fi instalarea unor sisteme exterioare de umbrire solară pe toate clădirile.”
Potrivit RIVM, institutul național de sănătate publică din Olanda, există trei niveluri de intervenție: comportamentul oamenilor, locuințele și designul urban.
Werner Hagens, coordonatorul planului olandez pentru valurile de căldură, a declarat că cercetările recente arată că simplele campanii de informare și conștientizare pot reduce numărul deceselor în perioadele de temperaturi extreme.
„Poți interveni la nivelul cartierului, prin mai multe spații verzi, poți face modificări la clădiri, prin ecrane și alte metode de răcire, dar poți și să îi ajuți pe oameni să înțeleagă cum să reducă efectele căldurii în propriile locuințe”, a spus el.
„Aceste temperaturi pot reprezenta un risc pentru persoanele cu probleme de sănătate și alte categorii vulnerabile, iar astfel de măsuri contribuie la reducerea pericolelor.”
Un studiu realizat de asociația proprietarilor de locuințe Vereniging Eigen Huis a arătat că 23% dintre respondenți consideră că locuințele lor devin prea calde în timpul valurilor de căldură, deși patru din cinci au încercat deja toate metodele posibile pentru a le răcori.
Blocken a afirmat că proprietarii pot vopsi în alb acoperișurile plate și pot investi în sisteme exterioare de umbrire, însă vegetația rămâne esențială: nu doar acoperișurile și fațadele verzi, ci și parcurile, copacii și spațiile verzi extinse.
Umbra făcută de copacii artificiali
Copacii artificiali, pergolele acoperite cu plante și „blocurile-junglă” mobile pot ajuta pietonii să se răcorească și să reducă temperaturile locale, explică Jeroen Kluck, profesor specializat în orașe reziliente la schimbările climatice la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam.
„Există întotdeauna motive pentru a nu face astfel de investiții: spațiul public este limitat, bugetele sunt restrânse”, a spus el.
„Dar astfel orașul devine mai atractiv, mai locuibil în zilele caniculare și mai favorabil biodiversității. Dacă oferi umbră, un loc plăcut unde oamenii să se poată așeza și plante care rezistă perioadelor scurte de secetă, toate acestea ajută.”
Sandra Phlippen, economistă și directoare a departamentului de strategie climatică din cadrul ABN AMRO, consideră că investițiile în astfel de măsuri au sens și din punct de vedere economic.
„O singură noapte nedormită costă aproape 200 de euro”, a spus ea.
„Imaginați-vă o stradă pe care locuiesc 100 de persoane. Toată lumea doarme prost trei nopți la rând din cauza caniculei și devine mai puțin productivă a doua zi. Valoarea economică pierdută într-o astfel de situație poate echivala cu investiția în copaci pentru un an întreg.”