Antena 3 CNN › Externe › Economia singurei puteri militare nucleare din Europa s-a oprit. Ministru de Finanțe: "Va intra în zid, dacă nu reduce deficitul"

Economia singurei puteri militare nucleare din Europa s-a oprit. Ministru de Finanțe: "Va intra în zid, dacă nu reduce deficitul"

A.I.
2 minute de citit Publicat la 11:19 30 Oct 2026 Modificat la 11:19 30 Oct 2026
Marsilia, 24 octombrie 2026. Imagini din timpul protestelor naționale din Franța, organizate de elevi, studenți și sindicate împotriva creșterii costului vieții și a subfinanțării educației. Foto: Hepta

Creșterea economiei franceze s-a oprit și va putea fi repornită doar dacă se va produce redresarea anticipată de guvern prin proiectul de buget pentru anul 2027. Avertismentul a fost lansat vineri ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Roland Lescure, notează Agerpres, care citează AFP.

"Sunt deja trei trimestre de când creșterea nu vine la întâlnire", a spus ministrul francez. 

Conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică al Franței, Produsul Intern Brut (PIB) al acestei țări s-a contractat cu 0,1% în trimestrul trei, după ce a stagnat în trimestrul doi și a scăzut cu 0,2% în primul.

"Concluzia acestor cifre este că, în 2026, economia franceză stă pe loc", a punctat Roland Lescure.

Această situație este generată de "o conjugare inedită" a unor șocuri interne și externe, a apreciat ministrul. El a menționat în acest sens valul de caniculă din vara acestui an și tensiunile geopolitice din jurul Strâmtorii Ormuz, care alimentează creșterea prețurilor la combustibili.

Adoptarea bugetului în forma propusă de Guvern este incertă

"Astăzi, dacă nu vom avea consolidarea fiscală pe care am inclus-o în buget, vom merge în zid", a avertizat Roland Lescure.

"O spun și o repet și o voi repeta până la capăt: avem nevoie de un buget, avem nevoie de un deficit bugetar de cel mult 5%. Este absolut indispensabil pentru a reveni pe calea creșterii economice și a-i asigura pe investitori și companiile că țara nu se îndreaptă spre o criză", a conchis acest oficial.

Proiectul de buget al Franței pentru 2027 este în prezent examinat de Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului. Legea este construită pe obiectivul reducerii deficitului la 5% din PIB, față de 5,4% în 2026. 

Însă adoptarea documentului în forma propusă de Guvern este incertă, din cauza lipsei unei majorități parlamentare, a apropierii alegerilor prezidențiale și protestelor de stradă împotriva creșterii costului vieții.

Politico: Franța a devenit "noul bolnav al Europei"

Franța a devenit "noul bolnav al Europei", chiar înaintea alegerilor prezidențiale, programate în primăvara anului 2027. A doua economie din UE, după Germania, este atrasă într-un cerc vicios de crize financiare și tulburări sociale care se întrețin reciproc, se arată într-o analiză Politico.

În ultimul weekend, francezii au ieșit iar în stradă iar Vestele Galbene au anunțat un nou protest chiar vineri, pe 30 octombrie, în timp ce sâmbătă sunt așteptate noi mișcări de stradă în țară, în continuarea valului de mobilizăre relansat luna aceasta împotriva creșterii costului vieții și a subfinanțării sectorului Educației.

În acest context, piețele financiare sunt panicate: Franța are de plătit 91 de miliarde de euro în 2027 doar în contul dobânzii la datoria sa publică. Povara implică 250 de milioane de euro pe zi, iar această realitate a determinat agenția Fitch să analizeze retrogradarea ratingului de țară.

Datoria Franței a atins un nivel record de 119% din Produsul Intern Brut (PIB). Dobânzile cresc vertiginos, iar țara înfruntă pericolul unei crize financiare similare celei care a lovit Grecia în perioada 2010 - 2011, după cum a relatat publicația Le Monde.

Investitorii sunt și mai speriați în perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie 2027, unde favoriți sunt candidata de extremă dreapta Marine Le Pen și candidatul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon.

Ambii au promis că vor cheltui miliarde de euro pentru reducerea vârstei de pensionare din Franța. Însă proiectul de buget pentru 2027 propus de actualul prim-ministru Sébastien Lecornu implică deja economii de 43 de miliarde de euro, ceea ce lasă puțin spațiu pentru astfel de măsuri.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole