Uniunea Europeană pregătește un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează băncile, rafinăriile de petrol și „flota fantomă” a Moscovei. Din 2022 încoace, UE a sancționat aproximativ 4.600 de persoane și entități și a înghețat active de peste 28 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Rusia găsește în continuare portițe de scăpare, iar bunurile interzise ajung în țară prin state precum Kazahstan, Turcia sau Armenia, relatează Euronews.
Miniștrii de externe din UE au aprobat un nou pachet de sancțiuni care vizează băncile rusești, rafinăriile de petrol și „flota fantomă” a Rusiei.
Acest ultim set de sancțiuni include aproape 150 de persoane și entități noi, în timp ce al 22-lea pachet de sancțiuni economice al UE este așteptat la sfârșitul acestei luni.
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, UE a impus sancțiuni împotriva a aproximativ 4.600 de persoane și entități și a înghețat active private de peste 28 de miliarde de euro.
Ce sancțiuni funcționează cu adevărat împotriva Moscovei?
Unele sancțiuni par să lovească Rusia mai puternic decât altele.
Potrivit analiștilor, cele mai dure lovituri pentru Moscova vin din interdicțiile privind importurile de petrol și din restricțiile la exportul de tehnologie occidentală, pentru că acestea afectează atât economia țării, cât și capacitatea ei de a produce echipamente militare sofisticate.
Rusia poate însă profita de breșele din regulile comerciale și își poate folosi „flota fantomă”, care operează ilegal, pentru a-și exporta petrolul.
„Dacă ești cineva care se află în Rusia și vrei să obții bunuri aflate sub sancțiuni, nu e chiar atât de greu. Multe dintre ele vin prin țări terțe precum Kazahstan, Turcia, Armenia, Hong Kong și așa mai departe. Și nici măcar nu trebuie să le ascunzi, pentru că, pe partea rusă a graniței, este legal”, a declarat pentru Euronews Verify Konstantin Egorov, conferențiar de economie la Universitatea din Antwerp.