„Efectul Pygmalion”, cel mai înfricoșător experiment din psihologie: Rosenthal a arătat cum așteptările oamenilor devin realitate

Puține fenomene psihologice au zguduit știința comportamentului uman precum Efectul Pygmalion. Ce s-a descoperit în anii ’60 – întâi pe șobolani, apoi pe elevi și mai târziu în corporații – a schimbat complet modul în care înțelegem puterea așteptărilor. Iar concluzia este uluitoare: credințele pot modifica performanța, motivația și comportamentele într-o proporție mult mai mare decât am crede, potrivit Psychology Today.

Unele metaanalize arată că așteptările pozitive pot îmbunătăți performanța între 15% și 30%, iar în anumite contexte sociale – cum sunt relațiile profesor–elev sau manager–angajat – procentul este chiar mai mare.

Pentru a înțelege cum niște convingeri pot remodela realitatea, trebuie să pornim de la începuturi.

Cine a fost Pygmalion

Pygmalion este un personaj din mitologia greacă: un sculptor care a creat o statuie de fildeș atât de frumoasă, încât s-a îndrăgostit de propria creație. Zeii i-au dat viață statuii – Galateea – iar Pygmalion s-a căsătorit cu ea.

Peste secole, povestea a fost reinterpretată de George Bernard Shaw în celebra piesă Pygmalion, în care profesorul Higgins transformă o florăreasă modestă, Eliza Doolittle, într-o „doamnă”. Aceasta a inspirat ulterior filmul clasic My Fair Lady cu Audrey Hepburn.

Deși ideile lui Shaw despre ce înseamnă o „lady” sunt depășite, povestea a declanșat o întreagă direcție de cercetare psihologică, ce avea să demonstreze ceva uimitor: oamenii ajung să devină ceea ce cred ceilalți despre ei.

Ce arată studiul lui Rosenthal

Psihologul Robert Rosenthal a descoperit fenomenul aproape accidental. La Universitatea din North Dakota, studenților li s-a spus că jumătate dintre șobolanii lor sunt „genetic superiori”, iar ceilalți „mai slabi la învățare”. În realitate, animalele erau identice. Totuși, „șobolanii inteligenți” au performat mult mai bine.

A urmat celebrul experiment din școli, alături de Lenore Jacobson. Profesorilor li s-a spus că un test special a identificat câțiva elevi „gata să înflorească intelectual”. Aceștia erau aleși aleatoriu.

Un an mai târziu, acei elevi au avut îmbunătățiri semnificative:

• creșteri de până la 12–18 puncte IQ la elevii mai mici
• progrese academice superioare față de grupa de control
• o probabilitate mult mai mare de a fi percepuți ca motivați, inteligenți și cooperanți

Rosenthal și Rubin au analizat ulterior 345 de studii și au descoperit că:

• în 79% dintre situații, așteptările profesorilor și ale managerilor influențează măsurabil comportamentul celor evaluați
• efectul este mai puternic în relațiile directe, precum profesor–elev, antrenor–sportiv sau manager–angajat
• în medie, așteptările cresc performanța cu 15% până la 30%, în funcție de domeniu

Așadar, nu vorbim despre magie, ci despre modul în care comportamentele celor care cred în noi activează potențialul pe care îl aveam deja.

Ce înseamnă Efectul Pygmalion

Efectul Pygmalion spune clar: oamenii performează mai bine atunci când cineva are așteptări mari de la ei.

Este opusul Efectului Golem, în care așteptările scăzute duc la rezultate slabe.

Rosenthal a descoperit că așteptările se transmit prin patru căi:

• Climatul – ton cald, respect, zâmbete.
• Feedbackul – mai mult și mai constructiv.
• Inputul – timp, atenție, explicații suplimentare.
• Outputul – mai multe oportunități de a contribui.

Cu alte cuvinte: când cineva crede în tine, îți accelerează dezvoltarea.

De ce este important în viața noastră de zi cu zi

Efectul este prezent peste tot: 

• la job, unde angajații cu manageri încrezători au șanse de până la 5 ori mai mari să reușească
• în sport, unde antrenorii folosesc deliberat așteptările înalte pentru a crește performanța
• în familie, unde feedbackul pozitiv poate îmbunătăți în mod vizibil performanțele copiilor
• în relații, unde modul în care ne privim partenerul îi influențează comportamentele

Altfel spus, ne vedem pe noi înșine prin ochii celor pe care îi considerăm importanți.

Cum putem să ne schimbăm mintea pentru succes și fericire folosind acest efect

1. Formează așteptări mari, dar realiste, față de tine - Metaanalizele arată că gândurile pozitive cresc performanța între 10% și 20% atunci când sunt asociate cu acțiune.

2. Înconjoară-te de oameni care cred în tine - Relațiile de sprijin cresc motivația și încrederea cu până la 25%.

3. Folosește feedback blând și orientat pe soluții - Crește rata de progres personal cu 15–30% față de feedbackul critic.

4. Cere-ți implicare în proiecte grele - Oamenii percepuți ca „capabili” primesc mai multe oportunități — iar odată cu ele vin rezultate mai mari.

5. Folosește ton cald, răbdare și limbaj nonverbal pozitiv cu tine însuți - Studii despre auto-compasiune arată că un astfel de climat intern crește reziliența cu peste 40%.