Ce se întâmplă după 1 aprilie 2026, când plafonarea tarifelor la gaze va expira. Anunțul făcut de Bolojan
Publicat acum 2 ore si 2 minute
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat miercuri seară că Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, iar acest lucru transmite un semnnal de stabilitate pieţelor financiare. El a adăugat că nu este luată în calcul, momentan, o creștere a TVA-ului în 2026. „Horeca e un caz aparte, așteptăm analiza și vom lua o decizie”, a precizat acesta.
Nazare a explicat că Guvernul a redus în jos ţinta de creştere economică pentru acest an de la 2,5%, la doar 0,6% din PIB.
De asemenea, el a mai adăugat că, în zilele următoare, vor exista discuții în Comisia Europeană pentru a vedea ce e de reglat pentru ECOFIN.
„PIB-ul estimat la începutul anului, de 1.912 miliarde de lei, a fost revizuit la 1.902 miliarde de lei. Creşterea economică proiectată nu mai este de 2,5%, ci de 0,6% pentru 2025.
Ținta aprobată prin bugetul anului 2025 era 7%. Ținta stabilită prin decizia ECOFIN era 7,7%. Acum, 8,4%. În zilele următoare, vom intra în discuții cu CE să vedem ce e de reglat pentru ECOFIN. Nu cred că mai poate fi vorba de o activare a clauzei privind suspendarea fondurilor europene. Dar ea rămâne în discuție, pentru că există deja o scrisoare trimisă către Parlamentul European. Cred că am făcut progrese, dar nu a fost complet eliminată”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Alexandru Nazare: „Trebuie să menținem un nivel ridicat al investițiilor”
Ministrul a subliniat că adoptarea rectificării bugetare reprezintă un pas esențial pentru România, pentru că aduce bugetul de stat într-o zonă realistă, bazată pe o analiză clară a cheltuielilor și veniturilor.
„Un moment foarte important - rectificarea bugetară. Aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat. Am făcut analiza zonei de cheltuieli și venituri. Revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară.
Ținta de deficit este de 8,4%, necesar de finanțare de 159 de miliarde. Negocierea este foarte importantă, la nivel tehnic și politic. Dacă ținta ar fi fost în zona de 8%, ar fi trebuit să luăm măsuri pentru a obține încă 8 miliarde”, a subliniat acesta.
El a adăugat că investițiile rămân o prioritate, cu un nivel de peste 150 de miliarde de lei, iar fondurile pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie ajustate astfel încât România să își atingă obiectivele.
„Trebuie să menținem un nivel ridicat al investițiilor - peste 150 de miliarde de lei - și să reglăm sumele pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sunt bani importanți pentru atingerea țintelor PNRR. Ne apropiem de aprobarea renegocierii. Am reușit să ajungem la un compromis prin rectificare, nu avem ordonatori fericiți.
Sumele adăugate la deficit sunt destinate cheltuielilor esențiale - asistență, pensii, salarii, dobânzi - acestea se ridică la 54 de miliarde, suma acoperită fiind de 12 miliarde. Înaintea Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) din 10 octombrie, transmitem un semnal foarte bun către Comisia Europeană (CE) și piețe. Ne menținem angajamentele.
Din noiembrie, începem discuțiile pentru construcția unui nou buget, astfel încât anul viitor să nu mai avem o rectificare cu adăugiri pe cheltuieli.
Nu avem în plan o creștere a TVA în 2026. Horeca e un caz aparte, așteptăm analiza și vom lua o decizie”, a mai declarat ministrul Finanțelor.
Guvernul Bolojan taie de la Preşedinţie 17,5 milioane de lei şi 8 milioane de la CCR
În cursul zilei de luni, Ministerul Finanţelor a publicat Proiectul Ordonanţei de Urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025.
Proiectul prevede că veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27,81 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24,579 miliarde lei. Măsurile ar urma să genereze un deficit bugetar de 8,4% din PIB. Guvernul condus de Ilie Bolojan a tăiat de la Preşedinţie 17,5 milioane de lei şi 8 milioane de la CCR. Este "un demers important, într-un moment în care provocările economice sunt reale şi nu pot fi ignorate", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, după ce a fost publicat proiectul recrificării bugetare.
Conform proiectului, au fost suplimentate creditele bugetare la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, SRI, Ministerul Justiţiei, arată proiectul de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025.
De asemenea, s-au tăiat bani de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, SGG şi STS.
Lista cu sumele tăiate şi cu cât au fost suplimentate creditele bugetare
- Administraţia Prezidenţială – 17.500.000 lei;
- Senat – 15.491.000 lei;
- CDEP + 8.500.000 lei;
- ICCJ – 44.703.000 lei;
- Curtea Constituţională a României – 8.742.000 lei;
- Curtea de Conturi – 23.939.000 lei;
- Consiliul Concurenţei – 7.567.000 lei;
- SGG – 145.945.000 lei;
- MAE – 48.485.000 lei;
- Ministrul Dezvoltării + 2.473.000.000 lei;
- Ministrul Finanţelor – 668.269.000 lei;
- Ministrul Justiţiei + 87.714.000 lei;
- Ministerul Apărării Naționale (MApN) + 377.091.000 lei;
- MAI – 164 de milioane de lei;
- Ministerul Muncii + 5.516.028.000 lei;
- Ministerul Agriculturii + 1,2 miliarde de lei;
- Ministerul Transporturilor – 1,84 miliarde de lei;
- MADR + 1.222.144.000 lei;
- Ministerul Educaţiei + 1 miliard de lei;
- Ministerul Sănătăţii – 2,6 miliarde de lei;
- Ministerul Culturii + 27.956.000 lei;
- Ministerul Public – 3.695.000 lei;
- ANI +10 milioane lei;
- Ministerul Economiei + 416 milioane lei;
- Ministerul Energiei + 1 miliard;
- SRI + 96.140. 000 lei;
- SIE – 4.730.000 lei;
- SPP + 9.960.000 lei;
- STS – 127.560.000 lei.
De ce a fost nevoie de rectificarea bugetară
Bugetul de stat pentru 2025 a fost construit pe baza prognozei de toamnă din decembrie 2024, care estima o creștere economică de 8,4% și un PIB de 1.912,6 miliarde lei. Această prognoză se sprijinea pe investițiile masive din construcții, finanțate atât din fonduri europene, cât și publice, pe dezvoltarea serviciilor moderne și pe o ușoară revenire a industriei.
Însă, evoluțiile din prima parte a anului și liberalizarea prețurilor la energie electrică au schimbat datele inițiale, fiind nevoie de o ajustare a proiecțiilor și, implicit, de rectificarea bugetară.