În 2022, Franța și-a asumat obiectivul de a planta un miliard de arbori în decurs de zece ani. Însă acum, la numai patru ani de la lansarea inițiativei, cea mai înaltă instanță administrativă a țării a anulat decretul care asigura finanțarea întregului program, potrivit Times of India.
Pe 15 iulie 2026, Consiliul de Stat al Franței a decis că mecanismul de subvenționare adoptat de Guvern este ilegal, deoarece miniștrii au introdus noile reguli fără a organiza, în prealabil, consultarea publică obligatorie.
Potrivit hotărârii publicate de Légifrance, Decretul nr. 2025-401, adoptat la 2 mai 2025, încalcă prevederile Cartei Mediului din Franța. Judecătorii au apreciat că subvențiile acordate de stat, care acopereau între 40% și 65% din costurile regenerării pădurilor, au un impact semnificativ asupra exploatării forestiere comerciale și influențează direct biodiversitatea, sănătatea solului și riscul producerii incendiilor de vegetație.
Din acest motiv, instanța a stabilit că populația avea dreptul legal să participe la consultări înainte ca decretul să intre în vigoare.
Procesul a fost deschis de o organizație de mediu
Acțiunea în instanță a fost inițiată de organizația ecologistă Canopée. Deși Consiliul de Stat a anulat decretul principal privind finanțarea, a respins o solicitare separată a organizației referitoare la anularea unui ordin administrativ conex, motivând că această contestație a fost depusă după expirarea termenului legal.
Directorul Canopée, Sylvain Angerand, a declarat că ordinul de aplicare și normele tehnice aferente nu mai au o bază juridică validă. Acesta consideră că Guvernul nu poate repune pur și simplu în aplicare același sistem și trebuie să regândească întreaga strategie forestieră.
Cu toate acestea, instanța și-a limitat analiza la aspectele de procedură și nu s-a pronunțat asupra argumentelor de fond privind impactul asupra mediului.
Până la pronunțarea hotărârii, subvențiile acordate în baza regulilor din 2025 finanțaseră lucrări silvice pe aproximativ 7.300 de hectare. Judecătorii au apreciat că cele opt luni de implementare sunt insuficiente pentru a evalua efectele complete ale programului, însă au concluzionat că lipsa consultării publice face decretul nelegal.
Seceta a compromis o mare parte dintre arborii plantați
Decizia instanței vine într-un moment în care pădurile Franței sunt tot mai afectate de schimbările climatice.
Planul național urmărea regenerarea a aproximativ 10% din suprafața forestieră a țării până în 2032, prin plantarea de puieți, stimularea regenerării naturale, completarea golurilor din păduri și rărirea zonelor excesiv de dese.
Totuși, plantarea unui număr mare de arbori nu a garantat succesul programului.
Într-un raport publicat în iulie 2026, Înaltul Consiliu pentru Climă al Franței a arătat că 21% dintre plantațiile forestiere realizate în 2025 au eșuat complet, în principal din cauza secetei severe.
Raportul mai arată că 8% dintre arborii analizați prezentau degradări importante ale coronamentului sau semne evidente de declin.
Specialiștii avertizează asupra monoculturilor
Cercetătorii atrag atenția că plantațiile formate dintr-o singură specie de arbori sunt mult mai vulnerabile.
Atunci când o pădure este alcătuită din arbori cu aceeași rezistență la căldură, boli, dăunători și incendii, riscurile se propagă mult mai rapid, iar întregul ecosistem poate fi afectat într-un timp scurt.
Instituțiile de control cer reguli mai stricte
Problemele privind sistemul francez de finanțare a împăduririlor fuseseră semnalate și înainte de decizia instanței.
Într-un raport publicat în 2024, Curtea de Conturi a Franței a concluzionat că o parte dintre ajutoarele acordate de stat nu au contribuit în mod real la adaptarea pădurilor la schimbările climatice.
Auditorii au constatat că fondurile au fost direcționate frecvent către plantații cu valoare redusă, care nu prezentau semne de degradare, în timp ce cerințele privind diversitatea speciilor au rămas insuficient de stricte.
Raportul arată, de asemenea, că programele anterioare au reușit să refacă doar aproximativ 15.000 de hectare din cele aproape 60.000 de hectare de păduri publice afectate.
În raportul său din iulie 2026, Înaltul Consiliu pentru Climă a reiterat aceste concluzii și a cerut actualizarea standardelor silvice în conformitate cu cele mai recente cercetări climatice.
Experții recomandă reguli mai stricte privind selecția semințelor, diversitatea speciilor, limitarea tăierilor rase și protejarea solurilor forestiere. De asemenea, ei consideră că fondurile publice ar trebui acordate doar pădurilor expuse unor riscuri de mediu confirmate.
Guvernul trebuie să elaboreze un nou sistem de finanțare
Ministrul francez al Tranziției Ecologice, Monique Barbut, are acum sarcina de a pregăti un nou cadru de finanțare care să respecte atât cerințele legale, cât și obiectivele de protecție a mediului.
Organizațiile de mediu solicită ca viitoarele subvenții să fie orientate cu prioritate către refacerea pădurilor afectate de incendii sau aflate în declin, și nu către finanțarea tăierilor rase în păduri sănătoase.
Este de așteptat ca elaborarea noilor reguli să genereze negocieri dificile între companiile din industria lemnului, proprietarii de păduri și organizațiile de protecție a mediului.
Guvernul este obligat să redacteze un nou act normativ care să includă consultarea publică înainte de reluarea programului de subvenții.
Succesul inițiativei va depinde nu doar de atingerea țintei de un miliard de arbori plantați, ci și de capacitatea noilor reguli de a crea păduri mai rezistente, mai diverse și capabile să facă față valurilor de căldură din viitor.
Dezbaterea privind administrarea pădurilor continuă
Hotărârea instanței apare într-un context în care oamenii de știință dezbat tot mai intens practicile de exploatare forestieră din Europa Occidentală.
Cercetările realizate de Institutul Național Francez pentru Agricultură, Alimentație și Mediu (INRAE) arată că tăierea rasă a pădurilor sănătoase pentru înființarea unor plantații uniforme reduce temporar capacitatea solului de a absorbi dioxid de carbon.
Perturbarea solului forestier determină eliberarea în atmosferă a carbonului organic acumulat, iar noii arbori au nevoie de mai mulți ani pentru a compensa aceste emisii.
Mulți specialiști susțin regenerarea naturală a pădurilor, proces prin care arborii existenți produc semințe din care cresc puieți autohtoni, fără a fi necesare plantări la scară largă.
Datele Comisiei Europene pentru Silvicultură arată că pădurile regenerate natural rezistă mai bine perioadelor de secetă extremă decât plantațiile realizate cu puieți proveniți din pepiniere, ale căror rădăcini se adaptează mai greu la solurile uscate.
În același timp, politicile europene sporesc presiunea asupra Franței pentru modificarea sistemului de subvenții.
Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030 obligă statele membre să protejeze pădurile primare rămase și să evite utilizarea fondurilor publice pentru încurajarea tăierilor rase în pădurile cu biodiversitate ridicată.
Pe măsură ce Guvernul francez pregătește consultarea publică impusă de instanță, experții forestieri din întreaga Europă susțin că banii publici ar trebui direcționați către sisteme de administrare care mențin acoperirea forestieră permanentă, protejează solurile și contribuie la stocarea pe termen lung a carbonului atât în pădurile publice, cât și în cele private.