De mai bine de două decenii Marea Caspică se află într-un proces de retragere a apelor, dar în ultimii cinci ani, oamenii de știință au observat o accelerare a fenomenului pe care au atribuit-o schimbării climatice. Desecarea este uriașă și pune în pericol focile din Marea Caspică, o specie care nu se mai găsește nicăieri în lume. Experții se tem că un scenariu similar cu cel din Marea Aral ar putea avea loc și în Marea Caspică, relatează Euronews.
Marea Caspică este cea mai mare întindere de apă continentală de pe Pământ, însă de ani de zile se micșorează.
Zonele nordice și nord-estice de-a lungul coastei Kazahstanului formează sectorul cel mai puțin adânc al Mării Caspice, cu adâncimi cuprinse, în general, între doar trei și șase metri.
Însă, pe măsură ce nivelul apei continuă să scadă, în urma deceniilor de schimbări climatice și activități umane, ecologiștii descoperă grupuri de insule care înainte se aflau sub apă.
Cel mai recent, o insulă a fost observată în urmă cu câteva zile în apropiere de insula Kulaly. Voluntarul și activistul de mediu Daniyar Akimzhanov a făcut parte din grupul care a anunțat descoperirea în timpul unei monitorizări aeriene de rutină. El a spus că noua insulă este relativ mică, dar nu reprezintă un caz izolat.
De fapt, în ultimii cinci ani, Akimzhanov a spus că a descoperit mai multe noi insule în această porțiune a Mării Caspice. „Insula din imagine este cea mai mică. Sunt insule noi mult mai mari”, a explicat el.
Insulele secrete ale Mării Caspice
Unele insule au o lungime de aproximativ un kilometru și o lățime de 200-300 de metri, iar fauna sălbatică a început deja să ajungă pe terenurile recent ieșite la suprafață.
Akimzhanov a spus că a văzut personal un mistreț pe una dintre insule. Pe unele insule recent ieșite la suprafață au ajuns și lupii, care au traversat gheața.
Insulele nou apărute nu primesc, de regulă, nume, a mai spus voluntarul.
Institutul de Cercetare a Mării Caspice din Kazahstan, care și-a început activitatea în septembrie 2025, după ce a fost înființat la instrucțiunile președintelui Kassym-Jomart Tokaev, afirmă că este probabil să apară și alte suprafețe de uscat. Totuși, nu toate vor deveni insule permanente.
„Viitorul fiecărei suprafețe nou ieșite la suprafață depinde de topografia fundului mării, de valuri, de modificările nivelului apei provocate de vânt și de dinamica ulterioară a nivelului Mării Caspice”, a transmis institutul.
Apariția unor noi insule este unul dintre cele mai vizibile semne ale unei transformări mult mai ample: Marea Caspică se micșorează.
Marea Caspică se micșorează
Marea Caspică este cea mai mare întindere de apă fără ieșire la ocean din lume.
Se învecinează cu cinci țări: Kazahstan, Rusia, Azerbaidjan, Iran și Turkmenistan. Peste 80% din aportul de apă al râurilor provine din fluviul Volga din Rusia.
Foto: Getty Images
Dr. Sifan Koriche, cercetător în domeniul hidroclimatului la Universitatea din Alabama, care a publicat mai multe studii despre Marea Caspică, a explicat simplu bilanțul hidric al acesteia.
„Este ca un simplu bilanț hidric. Apa care intră provine din râuri și precipitații, singura cale prin care apa iese este evaporarea”, a spus el.
Potrivit observațiilor, nivelul Mării Caspice în sectorul kazah a scăzut de la -26,82 metri în 1996 la -29,27 metri în 2025. Aceasta reprezintă o scădere de 2,45 metri în ultimele trei decenii, respectiv o medie de aproximativ 8-9 centimetri pe an.
Declinul a continuat. Potrivit Institutului de Cercetare a Mării Caspice din Kazahstan, nivelul mediu al mării la stația de monitorizare de pe insula Kulaly era de -29,42 metri în iulie 2026, cel mai scăzut nivel înregistrat pe întreaga perioadă de monitorizare.
Nord-estul Mării Caspice, inclusiv coasta regiunii Atyrau din Kazahstan, este deosebit de vulnerabil la scăderea nivelului apei. Cu o adâncime medie de aproximativ șase metri și un fund marin cu o pantă foarte lină, chiar și o scădere relativ mică a nivelului apei poate determina retragerea țărmului pe distanțe mari.
Amploarea retragerii apei este deja vizibilă. Potrivit Institutului de Cercetare a Mării Caspice din Kazahstan, între 2000 și 2025, suprafața acoperită de apă în zona studiată din nord-estul Mării Caspice s-a redus cu aproximativ 16.384 de kilometri pătrați.
Imagini din satelit analizate de institut au arătat de asemenea cât de mult s-a modificat țărmul în ultimii ani. Între anii 2021-2026, scăderea nivelului apei a dus treptat la expunerea unor noi suprafețe ale fundului mării în apropierea insulei Kulaly și a arhipelagului Tyuleniy.
Marea Caspică a traversat de-a lungul existenței sale perioade de scădere a nivelului apei și de creștere. De exemplu, între anii 1930 - 1977, nivelul apei a scăzut cu circa trei metri. În următoarele două decenii, a crescut din nou cu circa 2,5 metri, înainte să intre într-o nouă perioadă de declin.
Însă, deși fluctuațiile nivelului Mării Caspice nu sunt un fenomen nou, oamenii de știință spun că schimbările climatice și activitatea umană afectează în prezent bilanțul hidric al acesteia.
Cercetările anterioare au asociat declinul din ultimele decenii în principal cu creșterea evaporării apei din Marea Caspică, pe fondul creșterii temperaturilor regionale. Scăderea cantității de precipitații a contribuit, de asemenea, la fenomen, însă într-o măsură mai redusă.
Activitatea umană afectează, de asemenea, cantitatea de apă care ajunge în Marea Caspică. Barajele reglează râurile care se varsă în mare, în timp ce apa este extrasă în întregul bazin pentru irigații și alte utilizări. Modul în care sunt administrate lacurile de acumulare poate influența, de asemenea, debitele râurilor care ajung în mare.
Focile din Marea Caspică sunt în pericol
Numărul focilor din Marea Caspică, o specie care nu se găsește în altă parte din lume, deja a scăzut dramatic. În ultimii 100 de ani, populația de foci a scăzut de la un milion la aproximativ 100.000.
Retragerea mării pune presiune pe foci.
În 2021, Baimukanova și alți cercetători de la Institutul de Hidrobiologie și Ecologie au rămas pe o mică insulă nou formată, pe care au numit-o New Durnev, unde s-au adunat mii de foci. Când s-au întors în 2023, insula se extinsese considerabil și, uneori, putea fi accesată cu mașina. Ulterior, aceasta s-a unit cu uscatul.
„Pentru foci, insula a devenit inaccesibilă. Fără o insulă izolată, nu există nici foci”, a spus Baimukanova.
Pe măsură ce marea se retrage, focile sunt împinse și spre vest. Nord-estul Mării Caspice a fost mult timp un refugiu natural pentru animale, deoarece era greu accesibil oamenilor. Mai la vest însă, focile se confruntă cu o activitate umană mai intensă, inclusiv pescuit, transport maritim, turism și operațiuni de extracție a petrolului și gazelor.
Temperaturile tot mai ridicate reprezintă o altă amenințare pentru foci: ele rămân fără gheața stabilă din timpul vieții. Focile din Marea Caspică nasc pe gheață. „Pentru puii nou-născuți, pierderea stratului stabil de gheață înseamnă că au foarte puține șanse de supraviețuire”, a explicat biologul Assel Baimukanova.
Consecințele retragerii mării depășesc însă problema faunei sălbatice. Institutul de Cercetare a Mării Caspice din Kazahstan afirmă că reducerea suprafețelor de apă puțin adâncă afectează, de asemenea, zonele umede și ar putea genera dificultăți tot mai mari pentru pescuit, porturi, transportul maritim și alte infrastructuri de coastă.
Ce urmează
Majoritatea scenariilor climatice sugerează că Marea Caspică va continua să scadă în secolul XXI, deși oamenii de știință spun că amploarea exactă a declinului rămâne incertă.
Cercetările lui Koriche estimează o scădere de până la opt metri până la sfârșitul secolului, în cazul unui scenariu climatic intermediar, deși rezultatele diferă semnificativ de la un model la altul.
Pentru a ilustra ce ar putea însemna chiar și o scădere mai mică, Koriche spune că o coborâre cu cinci metri a nivelului apei ar putea expune aproximativ 77.000 de kilometri pătrați de fund marin în nordul Mării Caspice.
Dr. Sifan Koriche a explicat de ce fenomenul afectează doar o porțiune din mare, spre deosebire de Marea Aral. Bazinele sale centrale și sudice sunt mult mai adânci.
Însă anumite zone din nordul, puțin adânc, al Mării Caspice s-ar putea confrunta cu o desecare semnificativă.
„Partea nordică reprezintă între un sfert și o treime din suprafața corpului de apă. Există posibilitatea ca această regiune nordică să se confrunte cu un scenariu similar celui din Marea Aral”, a explicat cercetătorul.
Însă amploarea declinului viitor nu este predeterminată. Cercetările lui Koriche sugerează că extracția apei pentru consumul uman ar putea adăuga până la șapte metri la scădere în anumite scenarii.
El a mai spus că măsurile ar trebui să se concentreze atât pe încetinirea declinului, cât și pe adaptarea la acesta. Printre acestea se numără o gestionare mai eficientă a utilizării apei în întregul bazin al Mării Caspice, în special în cazul Volgăi, precum și o monitorizare mai strictă și o mai bună partajare a datelor între țări.
Unele inițiative regionale sunt deja în desfășurare. Kazahstanul a propus un program interstatal pentru conservarea resurselor de apă ale Mării Caspice, în timp ce cele cinci state riverane Mării Caspice lucrează, de asemenea, la un plan de acțiune pentru perioada 2026-2036 în cadrul Convenției de la Teheran, pentru îmbunătățirea monitorizării, evaluarea efectelor modificării nivelului mării și elaborarea unor măsuri de adaptare.