Statele membre ale Uniunii Europene discută posibilitatea ca bărbații ucraineni de vârstă militară să nu mai beneficieze de o eventuală prelungire a mecanismului de protecție temporară care a oferit adăpost pentru peste patru milioane de persoane refugiate din calea războiului declanșat de Rusia, scrie Euractiv.
Propunerea a apărut în cadrul dezbaterilor privind viitorul Directivei UE privind Protecția Temporară (TPD), care le permite cetățenilor ucraineni să locuiască și să muncească în statele membre fără a trece prin procedurile naționale de azil. Mecanismul a fost activat după invazia rusă la scară largă din 2022 și este valabil în prezent până în martie 2027, în urma unei prelungiri aprobate anul trecut.
Potrivit unui document intern al Consiliului Uniunii Europene, consultat de Euractiv, una dintre opțiunile aflate în discuție este extinderea protecției temporare, dar cu restrângerea sferei beneficiarilor. Printre variantele analizate se numără „excluderea bărbaților de vârstă recrutabilă” sau a persoanelor care nu au părăsit Ucraina în mod legal.
O astfel de limitare s-ar aplica doar noilor solicitanți ai statutului de protecție temporară.
Euractiv relata încă din luna martie că mai multe state membre analizau posibilitatea unei noi prelungiri a schemei, ceea ce ar însemna intrarea acesteia în al șaselea an de aplicare.
Unele state spun că măsura ar fi și în interesul Ucrainei
Anul trecut, Comisia Europeană le-a cerut guvernelor naționale să pregătească treptat ieșirea din acest program. În 2024, executivul european a adoptat recomandări pentru o „tranziție coordonată” către forme de ședere mai stabile, însă implementarea acestora a avansat diferit de la un stat la altul.
Conform documentului citat, unele guverne și-au exprimat îngrijorarea că „o proporție tot mai mare a noilor sosiți este formată din bărbați de vârstă recrutabilă”. Mai multe țări consideră că actualul mecanism ar trebui revizuit „și în interesul Ucrainei”, atât pentru a sprijini efortul de rezistență împotriva Rusiei, cât și pentru a contribui la viitoarea reconstrucție a țării.
Ucraina se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți de recrutare și cu un deficit de personal militar, pe măsură ce războiul intră în al cincilea an. În 2024, autoritățile de la Kiev au redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani și au introdus noi măsuri pentru îmbunătățirea recrutării și a înregistrării militare.
Decizia nu este luată
Viitorul schemei va fi discutat în această săptămână de miniștrii europeni responsabili de migrație, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Aceștia urmează să ofere orientări politice privind pașii următori.
Orice prelungire sau modificare a Directivei privind Protecția Temporară trebuie însă propusă oficial de Comisia Europeană.
Până în prezent, Comisia a evitat să spună dacă va înainta o nouă propunere de extindere a mecanismului. Un purtător de cuvânt al instituției a declarat pentru Euractiv că discuțiile cu statele membre sunt încă în desfășurare.
Peste 4,3 milioane de ucraineni beneficiază de protecție în UE
La sfârșitul lunii martie 2026, aproximativ 4,33 milioane de cetățeni ucraineni aveau statut de protecție temporară în Uniunea Europeană.
Cele mai multe persoane sunt găzduite de Germania, cu 1,27 milioane de beneficiari, urmată de Polonia, cu 961.405, și Cehia, cu 379.820.
În comparație, în România sunt 205,730 de ucraineni.
Ucrainenii reprezintă peste 98% dintre toți beneficiarii schemei. Dintre aceștia, 43,3% sunt femei, 30,1% copii, iar 26,6% sunt bărbați adulți.