O femeie care a reușit să fugă din Coreea de Nord a depus o acțiune în justiție împotriva lui Kim Jong Un în instanțele din Coreea de Sud, acuzând tortură și violență sexuală în centrele de detenție ale regimului.
Choi Min-kyung, de 53 de ani, solicită despăgubiri în valoare de 50 de milioane de won (aproximativ 37.000 de dolari) de la statul nord-coreean reprezentat de liderul său, Kim Jong Un, și de la alți șase oficiali. Ea a depus, de asemenea, o plângere penală prin care cere procurorilor să investigheze acuzațiile de crime împotriva umanității aduse lui Kim și altor cinci oficiali, potrivit The Guardian.
Documentele depuse vineri la tribunalul districtual central din Seul și la biroul procurorilor reprezintă, potrivit susținătorilor, prima dată când un dezertor nord-coreean urmărește acțiuni legale pentru încălcări ale drepturilor omului comise de regim în instanțele sud-coreene.
„Au trecut 13 ani de când m-am stabilit în Coreea de Sud, dar încă sufăr de șoc post traumatic sever cauzat de efectele torturii și sunt dependentă de medicamente”, a declarat Choi pentru The Guardian.
„Cicatricile de pe tot corpul meu sunt mărturia realității îngrozitoare a drepturilor omului în Coreea de Nord”.
Choi a fugit din Coreea de Nord în 1997, dar a fost forțată să se întoarcă din China de patru ori între 2000 și 2008. În timpul ultimei repatrieri, în 2008, a petrecut cinci luni în detenție în trei centre din provincia North Hamgyong.
Plângerile – văzute de The Guardian – detaliază incidente specifice, inclusiv agresiune sexuală în timpul unei percheziții corporale fără mănuși, bătăi severe care i-au spart timpanul drept și au lăsat-o inconștientă, precum și tortură sistematică prin poziții forțate de stres care durau peste 15 ore pe zi.
Printre avocații lui Choi se numără și Lee Young-hyun, el însuși un dezertor nord-coreean care a devenit primul avocat născut în Coreea de Nord calificat să practice în Coreea de Sud.
Centrul de Date pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (NKDB), care a susținut cazul, intenționează să-l folosească ca bază pentru sesizări către organismele ONU pentru drepturile omului și către Curtea Penală Internațională.
„Acest caz poate reprezenta un moment de referință în jurisprudența sud-coreeană, deoarece instanțele interne au avut puține cazuri anterioare care să trateze crime împotriva umanității”, a declarat Seongyeop Lee, analist în drepturile omului la NKDB.
„Pe măsură ce și alte victime și-au exprimat interesul pentru acțiuni legale, acest caz ar putea pune bazele unor procese colective viitoare și ar contribui la eforturi mai largi de responsabilizare”.
Ambele plângeri îl numesc pe Kim Jong-un ca pârât responsabil pentru presupusele abuzuri. Plângerea penală argumentează că el are responsabilitate de comandă pentru crime sistematice împotriva umanității, sub principiul că oficialii nord-coreeni acționează sub „controlul efectiv” al liderului suprem.
Plângerea se bazează puternic pe raportul Comisiei ONU din 2014, care a constatat că Phenianul a comis crime extinse împotriva umanității, inclusiv tortură, violență sexuală și detenție arbitrară. Raportul documenta abuzuri sistematice în rețeaua de lagăre politice din țară, estimate să adăpostească între 80.000 și 120.000 de persoane.
Procese civile anterioare împotriva Coreei de Nord includ cazuri depuse de foști prizonieri de război care solicită despăgubiri pentru muncă forțată, familiile sud-coreenilor răpiți în timpul războiului coreean și un caz din 2023 pentru despăgubiri privind distrugerea biroului de legătură inter-coreean.
În teorie, instanțele sud-coreene pot judeca astfel de cazuri deoarece constituția țării consideră Coreea de Nord parte a teritoriului coreean, nu un stat suveran separat.
Plângerea civilă listează misiunea Coreei de Nord la ONU din New York ca adresă de notificare, deoarece notificarea directă a instituțiilor din Phenian este imposibilă.
Totuși, punerea în aplicare rămâne imposibilă, deoarece nu există un mecanism care să oblige Coreea de Nord să plătească despăgubiri chiar și atunci când reclamanții câștigă, făcând astfel victorii în mare parte simbolice.
Joanna Hosaniak de la Citizens’ Alliance for North Korean Human Rights a avertizat că aceste cazuri de crime împotriva umanității necesită, de obicei, mai mulți victime și dovezi extinse ale unor tipare sistematice.
„Acestea sunt proceduri juridice extrem de complexe care de obicei necesită ani pentru a fi construite corespunzător”, a spus ea.
Dar Choi rămâne neclintită. „Trebuie să acționăm cât timp supraviețuitorii sunt încă în viață să depună mărturie”, a spus ea.
„Acest mic pas trebuie să devină o piatră de temelie pentru libertate și drepturile omului, astfel încât niciun alt nord-coreean nevinovat să nu mai sufere sub acest regim brutal. Noi suntem martorii vii”, a spus ea.