Bolojan, despre relaţia cu Nicuşor Dan: O relaţie de colaborare şi de respect
„O relaţie de colaborare şi o relaţie de respect. În România, am mai spus-o când am fost preşedinte interimar, dar şi înainte, colaborarea dintre preşedintele ţării şi premier este foarte importantă, pentru că anumite decizii ţin de ambele structuri de putere. Preşedintele României reprezintă România, de exemplu, la Consiliul European, unde pe agenda de discuţii sunt foarte multe subiecte care ţin de competenţa Guvernului. Dacă cele două instituţii, cele două persoane în cazul ăsta, colaborează, atunci angajamentele pe care preşedintele României nu le ia în nume personal, ci le ia numele ţării noastre au şanse mari să fie puse în practică de către Guvern”, a spus acesta.
El a menţionat că România a avut în ultimii 30 de ani etape în care preşedintele şi premierul nu au colaborat şi nu a fost „un respect între instituţii şi între persoane”.
„Dacă nu colaborează, ratăm oportunităţi importante, părem că suntem neserioşi, pentru că ne luăm nişte angajamente pe care apoi nu le respectăm şi putem obţine maxim posibil în politica externă dacă aceste instituţii colaborează şi asta voi face cât voi fi premier, să colaborez, o colaborare corectă, o colaborare cinstită şi mă bazez pe preşedintele României din punctul ăsta de vedere", a afirmat acesta.
Bolojan: Voi trimite toate documentele privind imobilul RA-APPS unde funcţionează EximBank către parchet
Premierul Ilie Bolojan a anunţat că va trimite toate documentele privind imobilul RA-APPS unde funcţionează EximBank către parchet.
"Voi trimite toate aceste note către Parchet şi eu sper că, totuşi, cineva din Parchet constată că s-a plătit 120.000 de euro lunar de ani de zile, bani care ar fi putut să meargă la statul român. Deci aproape 15 milioane înseamnă o investiţie bună, înseamnă un pasaj. Am tot dat exemplul serios de patru benzi, în Bucureşti, peste o intersecţie importantă, în fiecare an. (...) Aceste lucruri nu se văd, pentru că noi ne-am bătut joc de administrarea unei singure clădiri în halul ăsta", a spus Bolojan.
El a explicat că această clădire care se află în centrul Capitalei este administrată de RA-APPS şi a fost închiriată unei firme private care, la rândul ei, a subînchiriat-o unei bănci de stat - EximBank.
"Problema este că firma privată plăteşte statului, deci regiei de protocol, o chirie lunară de aproximativ 60.000 de euro, iar banca de stat EximBank plăteşte firmei private o chirie lunară de 180.000 de euro. Deci diferenţa lunară este de aproximativ 120.000 de euro pe care îi încasează firma privată, emiţând facturi către banca de stat. Vă rog să calculaţi 120.000 de euro într-un an de zile. Asta înseamnă aproape un milion şi jumătate de euro, care este practic o gaură, care se întâmplă între o firmă a statului care administrează această clădire şi o bancă de stat care a subînchiriat de la privat. Pe ce se bazează aceşti manageri performanţi, citiţi cu ghilimele de rigoare? (...) Le voi trimite aceste dosare la Parchet", a explicat premierul.
El a arătat că a discutat cu şeful băncii despre situaţie şi a afirmat că nu ştia nici Regia statului şi nici banca faptul că unul încasează 60.000 de euro şi celălalt plăteşte 180.000 de euro.
Bolojan, despre fake news-urile privind trimiterea românilor pe front în Ucraina
Ilie Bolojan: Aș vrea să vă spun o mică povestioară pentru că eu, în general, nu am crezut că zona de dezinformare are efecte puternice și când eram președinte interimar m-am dus la Oradea și mama unui coleg de la Cotroceni locuiește în Oradea și am vrut să fac un lucru bun și m-am dus să iau o prăjitură de la o cofetărie pentru că el nu ajunge așa de des acasă și era o formă de respect pentru colegul meu să ajung și la mama lui. Și când am intrat în cofetărie dintr-un cartier din Oradea, în Nufărul, orădenii știu, a venit o doamnă foarte agitată și m-a întrebat foarte agitată: ne trimiteți copiii în Ucraina la război? Eu am rămas surprins. I-am zis, doamnă, ce problemă aveți? Nu, nu, nu, uitați, scrie aici că ne trimiteți copiii la război. De dimineață îmi trimiseseră o notă că există un fake. Eu n-am băgat în seamă acest mesaj, dar aceste mesaj au efecte distructive și în 2-3 minute cât am vorbit cu doamna am încercat să o conving că n-are nicio legătură acest subviect cu realitatea, că România nu-și pune sub nicio formă problema să intre în război, nici înainte și nici acum, că nu ne trimite tinerii și copiii în război, dar lucruri care se repetă în permanență au efecte importante și ce pot eu să spun, cu toată responsabilitatea, sigur, România, o țară din estul Europei, pe flancul de est, trebuie să-și consolideze apăraea. Ea e ca serviciul de termoficare dintr-un oraș. Nu se vede, e subteran, cât timp funcționează. Când e o avarie și rămâi fără căldură îți dai seama cât de importantă e și niciodată termoficarea nu e un serviciu gratuit. Așa e și apărarea, cât e pace și cât timp totul e în regulă zicem că de ce să băgăm bani în apărare când am putea să facem drumuri și spitale șamd. Dar suntem în Europa de Est și nu ne putem permite să așteptăm ca alte țări, SUA, să ne asigura protecția fără ca noi să suportăm partea noastră de costuri și, da, e o decizie a tuturor țărilor UE să-și crească treptat cheltuielile de apărare.
Bolojan: Românii vor vedea că această guvernare e în serviciul lor
Ilie Bolojan: În mod evident, și sunt corect cu românii, indiferent ce guvern va fi, ce va trebui să facă? Să le relaxeze. Dacă nu dau rezultate, indiferent ce guvern va fi peste o lună, șase luni, peste un an, sau doi sau trei ani, nu va avea altceva de făcut decât să încerce să vadă ce e de făcut, pentru că un stat nu e un perpetuum mobile, care funcționează fără un echilibru între venituri și cheltuieli. Eu am spus că cred că într-un an și jumătate putem vedea rezultate și trebuie făcut un efort și sunt convins că din a doua jumătate a anului viitor se vor vedea rezultatele și chiar dacă va fi, în mod evident, o ușoară creștere de inflație, pentru că orice creștere de taxă angajează inevitabil și creșterea inflației. Chiar dacă avem deja o scădere economică pe care n-o putem nega, care n-are cum să schimbe trendul, am căutat ca aceste măsuri să fie cele cu cele mai puține efecte negative în economie și, așa cum v-am spus, lucrând corect pentru români, reducând risipa, corectând nedreptățile care s-au acumulat în toți acești ani, românii vor vedea că această guvernare e în serviciul românilor cu adevărat, nu declarat, pentru că nu ne cred, asta trebuie probat în fiecare zi cu ceea ce facem - fiecare ministru, fiecare om din echipă - și asta vom încerca să facem.
Aceste măsuri nu sunt populare și e greu pentru mulți politicieni, indiferent de partid, ca având un anumit tip de retorică, spunând lucruri ani de zile, să schimbe. Eu mereu am crezut că și între oameni politici trebuie să existe o formă de respect și nu ne putem aștepta ca românii să-și recâștige încrederea în noi dacă noi nu ne respectăm unii pe alții. Am încredere că partidele parte a acestei coaliții înțeleg responsabilitatea pe care o au, situația dificilă în care e România și cred că toate sunt parte a efortului indiferent de ce se diuscută într-o parte sau alta. Eu nu am ce să vin să reproșez, nu e ușor să ai o coaliție cu patru partide, să pui de-acord oameni cu abordări și politici diferite, dar țara noatră merită un efort și eu pornesc cu încredere în acest demers.
„Reorganizarea administrativă e o necesitate pentru România”
Ilie Bolojan: Reorganizarea administrativă e o necesitate pentru România, dar i-aș minți pe români dacă le-aș spune că va fi făcută anul acesta sau anul viitor, pentru că e greu să faci operații complicate multe în același timp. Energia noastră e pentru scoaterea României din această perioadă dificilă, dar una dintre componente e o reformă care ține de administrația publică locală, dar nu în sensul desființării de localități, pentru că acest lucru se face de la finalul unui ciclu electoral, deci chiar dacă ne-am dori de mâine să facem asta, oamenii cu mandate, aleși, își închid mandatul. Ce trebuie să facem acum sunt măsuri pe care le putem lua imediat, cu efecte imediate, și în timp vedem dacă este suficient asta sau nu e suficient și trebuie să mergi mai departe. E evident și că administrația publică locală, ca orice structură administrativă, poate să fie mai performantă, mai în serviciul cetățenilor, cu cheltuieli mai mici, oferind servicii mai bune, și asta se poate face și la o primărie mică și la o primărie mare.
De săptămâna viitoare formăm grupuri de lucru pe fiecare structură – municipii, orașe, comune – pentru că problemele lor sunt diferite. Aici nu e vorba de a desființa, ci de a lua măsuri care să-i facă mai eficienți. Sunt multe comune - peste 60% - care nu-și pot acoperi cheltuielile personalului cu impozite și taxe, dar au posibilitatea să-și hotărască numărul de angajați la primărie, iar suficient de larg este sacoul care să-i încapă, să-și stabilească nivelul de salarizare, își acordă sporurile de fonduri europene și după aia au și cele mai mici nivele de impozite, pentru că în conștiința cetățeanului nu e o legătură între impozitul pe care-l plătește și calitatea serviciului pe care-l primește. Și-atunci trebuie să lucrăm la aceste mecanisme în care guvernul îți dă bani sau CJ să poți funcționa, atunci îți dăm noi și grilă de salarizare, număr de angajați care să limiteze cheltuielile. Nu trebuie să ai neapărat doi consilieri personali la un primar, mulți primari responsabili n-au angajat că știu că n-au bugete.
Bolojan: Dacă ar fi mai puțini parlamentari nu s-ar întâmpla nimic
Ilie Bolojan: Convingerea mea e că dacă ar fi mai puțini parlamentari, nu s-ar întâmpla nimic, dar trebuie o majoritate și nu fac jocuri politice, nu explic ce vor unii și ce vor alții, e clar că acum concentrarea coaliției a fost să rezolve problemele urgente. Și numărul de parlamentari e ca acele salarii foarte mari – el nu rezolvă problemele dar generează o stare de nemulțumire dublată de percepția foarte proastă față de parlamentari, uneori pe bună dreptate, alteori o percepție care a fost deformată de lucruri care nu țin de toți parlamentarii, ci de o minoritate.
Bolojan îi răspunde lui Ciolacu: Dacă totul e așa bine, de ce nu a vrut PSD funcția de premier?
Ilie Bolojan: Eu nu o să intru într-o dispută și în general am evitat tot timpul să intru în dispute. Pun următoarele întrebări – când apare la orizont funcția de prim-ministru al României în general e o efervescență de cine să o ocupe. Dacă totul e atâta de bine, de ce pot să vă spun că n-a fost niciun entuziasm să fii premierul României în această perioadă, mai ales după alegeri când n-ai o perspectivă îngrijorătoare. Să știți că nici ministru de finanțe n-a avut mare entuziasm să fie cineva. Dacă totul e în bună regulă, oare de ce plătim cele mai mari dobânzi, avem cel mai mare deficit și suntem în situația în care suntem.
Trebuie să fim cât se poate de corecți – în toți acești ani, România a progresat, a recuperat întârzieri, dar e evident că situația în care suntem e generată de un cumul de decizii de guvernare, nu doar într-un an, care ne-au dus în această situație. Eu cred că primul lucru pe care trebuie să-l învățăm e să nu mai repetăm greșelile, dacă ne asumăm fiecare dintre noi responsabiltiatea pentru această situație și eu mi-am cerut scuze cetățenilor pentru situația în care suntem, atunci avem șansa să înțelegem ce trebuie făcut și să trecem România prin această situație. Fiecare face ce crede de cuviință. Eu, personal, am considerat că fiind din lumea politică, trebuie să fac acest lucru.
Bolojan, despre primele uriașe ale celor trei judecători CCR care ies la pensie
Ilie Bolojan: Din câte înțeleg, e o prevedere care permite judecătorilor CCR să primească aceste bonusuri. Nu mi s-a solicitat acest lucru, nu am date legate de bugetul Curții de Conturi, eu cred că în această situație în care ne regăsim astăzi, toți cei de pe poziții de conduceri mai ales cei care avem niște drepturi salariale foarte bune, ar trebui, voluntar, să fim reținuți din a uza de toate prerogativele pe care le avem sau, uneori, din a uza de niște prevederi gândite în nu știu ce perioadă cu mână largă dar care azi par lucruri care sfidează realitatea. Toți cetățenii României trebuie să treacă printr-o perioadă care nu va fi foarte comodă, să strângă puțin cureaua.
Nu s-a făcut o astfel de solicitare și m-aștept la niște decizii raționale inclusiv în acest domeniu. Ministrul Finanțelor poate să refuze să facă acest lucru dacă se cere o suplimentare de buget dar un om care vrea să uzeze de această chestiune, poate să deschidă un proces și la un moment dat va lua banii de la stat. E o formă de amânare dar în situația în care e țara noastră azi, o atitudine de decență și de normalitate la tot ce înseamnă oameni de decizie ar fi de dorit.
„Evaziunea în stil mare nu se poate face fără protecție din sistemele care trebuie să lupte cu evaziunea”
Ilie Bolojan: Avem restanțe mari la încasare pentru că n-am modificat legislația în așa fel încât să nu mai permitem insolvențe în cascadă, pentru că nu ne-am făcut datoria la ANAF și antifraudă atunci când am constatat că într-un apartament au sediu societăți care, în cascadă, intră în insolvență și acumulează datorii, nu ne-am dus să le verificăm și pe cei care sunt în spatele lor. Pentru că, dacă ai administrat o societate prost, și în plan personal ar trebui să fii într-o situație similară, că înseamnă că aceleași abilități le-ai avut și pentru tine. Dar dacă, în mod premeditat, ai introdus o societate în faliment în cascadă dar ești un om foarte prosper, înseamnă că această formulă nu e un eșec al economiei de piață, ci o activitate programată. Și dacă ai fi atacat aceste sectoare sau ai fi încercat să încasezi banii printr-un control mai bun, cu siguranță că încasările în general și combaterea evaziunii ar fi fost cu efecte mult mai puternice și am fi avut încasări mult mai mari. Dar pentru că nu am făcut tot ce se putea face și, din cauza unor protecții asigurate unor societăți care nu și-au făcut treaba – pentru că evaziunea în stil mare nu se poate face fără protecție din sistemele care trebuie să lupte cu evaziunea – avem mult de lucrat, dar aceste lucruri nu se pot face de pe o zi pe alta.
Bolojan: Orice om care nu-și justifică autoritatea înseamnă mai puține trotuare, mai puține școli
Ilie Bolojan: Gândiți-vă că în clădirea Guvernului sunt câteva direcții care lucrează din greu - la contencios, la ședințe de guvern, au de lucru, sunt alergați. Credeți că acei colegi sunt motivați când văd că în alte zone e relaxare? Atunci, în toate instituțiile din România trebuie să se facă un calcul în așa fel încât să calculăm corect personalul, pentru că el nu e plătit cu bani din cer, e tot din banii contribuabilului. Și orice om care nu-și justifică autoritatea înseamnă mai puține trotuare, mai puține școli reabilitate sau o taxă în plus. Ori lucruri pe care nu le vezi, pentru că banii sunt tocați sau împrumuturi.
La poliția locală am dat un alt exemplu - noi avem jandarmerie, avem poliție națională, avem poliție locală. Sigur, poliția națională și locală au pe anumite sectoare competențe care se suprapun. Și jandarmeria cu poliția. Și atunci, dacă nu e organizat acest sistem bine, aceste servicii nu funcționează corespunzător. Și am dat un exemplu - ai un polițist local la 1.000 de locuitori, am fost primar în Oradea niște ani. Noi avem 80 de polițiști locali la aproape 200 de mii de locuitori, ar fi trebuit să avem 200. Ați văzut să fie cel mai murdar oraș, cea mai mare infracționalitate, cele mai mari probleme? Nu! Dar avem dispecerat comun cu poliția națională.
Nu există instituție în România în care să nu poți să faci o astfel de analiză și s-ar putea să constați că la unele instituții trebuie să reduci personalul și trebuie s-o facem, dar nu trebuie dați afară cei fără pile, trebuie dați cei care nu merită. Și asta o facem printr-un calcul corect al personalului. În momentul în care ai calculat corect numărul de angajați și-i dai directorului posibilitatea să facă reducerea, el are două posibilități – sau să o facă corect, foarte probabil, pentru că trebuie să repartizeze altcuiva, nu mai are rezerve de oameni, sau să-și țină pilele sau protejații sau incompetenții și va trebui să lucreze pentru ei. Și când trebuie să lucreze el pentru altcineva, instinctul de conservare îl va obliga să facă un concurs corect. Peste tot unde am făcut asta – și am făcut multe – dacă ai calculat corect personalul, credeți-mă, pleacă oamenii care sunt în plus, pentru că iese un scandal monstru. Oamenii știu cine merită să plece, e valabil în orice fel de comunitate. E o măsură iresponsabilă să arunci banii țării pe geam când tu iei împrumuturi, să ții oameni care nu lucrează în sectorul public când cei din sectorul privat n-au cu cine lucra. Dar nu trebuie să dușmănim și să demonizăm sectorul public. Avem foarte mulți oameni foarte buni în sectorul public care-și fac datoria, am tot respectul pentru ei.
Bolojan: Avem un serviciu de reziliență instituțională. Le e greu să spună la ce lucrează
Ilie Bolojan: A trebuit să vedem unde s-a sărit peste cal și să punem o frână pentru că nu ne mai permitem. Trebuie să calculăm corect personalul din administrație și vă dau un exemplu din curtea guvernului - a trebuit să văd când am ajuns premier ce aparat, care sunt direcțiile care lucrează pentru premier, am constatat că avem o direcție de protocol cu 30 de oameni. Am avut o curiozitate, la Cotroceni câți sunt? Nouă. Întreb, știți. În general, președintele are activități de protocol mai importante, trebuie văzut între 9 și 30 ar trebui făcut o analiză, avem un serviciu de reziliență instituțională - cred că sunt vreo 10-12 persoane. I-am întrebat ce-ați făcut, la ce lucrați, le e greu să explice la ce lucrează.
Bolojan: Avem competiții de inventat sporuri
Ilie Bolojan: Am constatat că în acești ani, printr-o inventivitate legislativă, avem zeci de sporuri în sectorul public. A fost o competiție de inventat sporuri: de confidențialitate, de solicitare neuropsihică, de condiții vătămătoare, de fonduri europene ș.a.m.d. Nici asta n-ar fi fost o problemă dacă ar fi fost aplicate corect și judicios. Dacă ai văzut că un vecin a luat o pensie de handicap deși îl vezi că e întreg, îl întrebi: „Vecine, cum ai rezolvat?” Păi, uite, te duci la medicul ăla, îți dă niște avize... Și în administrație, într-o formă sau alta, se întâmplă la fel. Și am ajuns ca aceste sporuri nu doar să se uzeze, ci să se abuzeze. Avem instituții cu sporuri în cascadă, în unele s-au dublat salariile de bază.
Că ne place, că nu ne place, am ajuns ca media salariilor din sectorul public să fie mai mare decât la privat. Să știți că nu-s multe țări în situația asta. Am avut grijă să ne dăm niște drepturi, să mai inventăm puțin și să știți că suntem singura țară din Europa în care judecătorii se pensionează la 48 de ani. Sunt în deplinătatea capacităților și de acolo până la vârsta normală de pensioanre exercitarea justiției s-ar face cu cea mai bună experiență și ar crește calitatea sentințelor.
CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei
Ilie Bolojan: În ce privește partea de cheltuieli structurale, m-ați întrebat de contribuția de sănătate pentru pensionarii care au peste 3.000 de lei. Aceasta a fost discuția, noi ce-am făcut în toți acești ani, am crezut că sistemul de sănătate poate funcționa fără probleme, noi exceptând printr-o lege, printr-o HG, categorii sociale de la plata contribuției la sistemul din care se finanțează. Și am ajuns în situația, prin toate aceste măsuri, să avem cam 6 milioane - 6,3 milioane de oameni care contribuie la veniturile Casei și să avem peste 16 milioane de beneficiari, și niciun sistem din lumea asta nu funcționează așa, iar statul trebuie să dea milioane ca să țină sistemul în funcțiune. Toți cei care beneficiază trebuie să plătească măcar simbolic o contribuție și, pe de altă parte, pentru că luând mai puțin de la mai mulți, se adună niște bani care să ajute sistemul. Sunt 10 milioane de cetățeni care nu plătesc – trebuie să extindem numărul de contributori.
Degeaba reduci azi o singură cheltuială, pentru că dacă nu e structurală, ea va reveni de anul viitor. Am lucrat la un pachet de creșteri de venituri și la un pachet de reduceri de cheltuieli. Le putem reduce în sectorul public pentru că noi nu avem un sector public foarte mare raportat la nevoile statului sau la numărul de cetățeni, noi avem un sector public prea mare la numărul de cetățeni angajați în economia reală. Sunt prea puțini contribuabili față de numărul de angajați. Cum reduci? Ai două posibilități: reduci salariul sau numărul de angajați.
Bolojan: Am tolerat o zonă de clientelă politică, de lipitori
Ilie Bolojan: Sunt măsuri care trebuie luate imediat, de acestea am discutat. Ele sunt măsuri cu efecte importante asupra veniturilor și cheltuielilor. Chiar dacă mâine aș avea posibilitatea - nu o am - să tăiem unui director cu 70% salariul, tot n-am putea repara această gaură de pe o zi pe alta. Nu e suficient. Una este ceea ce e drept și moral, și alta e ceea ce e posibil și are efecte.
Una dintre gravele noastre erori a fost că am tolerat o zonă de clientelă politică - și nu mă ascund să spun asta - de lipitori, că nu le pot spune altfel, pe care i-am ajutat, i-am încurajat. Nu toată lumea, dar sunt destui de mulți. Oameni care au perceput asta ca pe o recompensă, nu ca pe o răspundere și provocare.
Au organizat concursuri corecte și cinstite după chipul și asemănarea lor. Avem conduceri desemnate pe criterii de performanță atât de bune, încât orice se întâmplă acolo, ei primesc bonusuri. Și-au pus niște indicatori pe care, de exemplu, într-un sector monopolist, dacă autoritatea îți aprobă prețul de producție pe care tu l-ai calculat să-ți acopere toate năzbâtiile tale, tu stai liniștit.
Și-au făcut aceste contracte blindate. De aici au apărut contractele colective de muncă dezechilibrate, în care unii au doar drepturi și statul doar obligații. Au trecut la pasul doi, fiind scăpați de sub control, și au început să-și crească indemnizațiile. Au trecut de la 12.000 la 50.000. Avem astfel de situații la aeroport și la alte societăți.
Nu putem să facem, pentru că și-au blindat aceste contracte, și acum lucrăm - și va fi o prioritate pentru mine - să corectăm aceste abordări. Pe bună dreptate, chiar dacă reducerea strictă a unei indemnizații nu are un efect asupra bugetului de stat la o scară mare, cum are o măsură de creștere a TVA, pe cetățeni îi revoltă această situație și nu înțeleg de ce trebuie să plătească în plus pentru ca unii să-și bată joc de banul meu.
Am anunțat ieri că lucrurile trebuie făcute într-o ordine, trebuie să recâștigăm încrederea pentru România, pentru că altfel nu vom mai avea credite și investiții, iar orice cădere a ratingului de țară ne duce într-o situație de mare risc, să fim în incapacitate de plată. Asta ar însemna că vor fi afectate salarii, poate nu le vom mai putea plăti, și asta nu e o amenințare. Trebuie să evităm experiențe pe care și noi le-am mai parcurs și pe care alte țări din regiune le-au parcurs.
Bolojan: „Cu Comisia suntem ca în bancul cu Petrică și lupul. Nu ne mai cred”
Ilie Bolojan: Marți este un Consiliu al miniștrilor de finanțe ai Uniunii Europene, în care România urmează să fie evaluată vizavi de angajamentele pe care și le-a luat ca să își reducă diferența dintre venituri și cheltuieli. Pentru că, dacă această acest plan nu este validat, vă puteți imagina că consecințele sunt cele pe care vi le-am prezentat. Și atunci ne-a mai păsuit Comisia Europeană, Ne-au păsuit bazându-se pe angajamentele noastre, pe care, din păcate, o spun cu părere de rău, le-am tot amânat, le-am tot amânat și cei care au făcut școala acum mulți ani de zile știu de bancul cu Petrică și lupul. Și în condițiile în care anunț de multe ori că se va întâmpla ceva și nu se întâmplă atunci când chiar se întâmplă acel lucru, nu te mai crede nimeni că se va întâmpla și nu te mai ajută nimeni.
Bolojan: „Riscam să ajungem în situația Greciei. Credeți că mie îmi place să iau astfel de măsuri?”
Ilie Bolojan: Fondurile europene pe care le primește România, jumătate sunt granturi, dar jumătate sunt împrumuturi. E adevărat că niște împrumuturi pe care le plătim la niște dobânzi foarte mici, de zece ori mai mici decât plătim noi de pe piețele curente pe care România le duce în investiții în infrastructură.
Dar ca să primim acel împrumut foarte avantajos, să ne putem continua lucrări de investiții, trebuie să le demonstrăm creditorilor noștri, Comisiei Europene, că suntem în stare să plătim aceste datorii și deci, neputându-se demonstra și nerespectând aceste înțelegeri, am ajuns în situația în care nu doar că cetățenii țării noastre nu au încredere, în care, în direcția în care se mișcă România au o încredere foarte scăzută în instituții și în Guvern. Din păcate, pe bună dreptate, dar nu mai au încredere nici partenerii noștri, noi, nici creditorii și așa mai departe.
dacă o singură treaptă mai coborâm, noi suntem pe ultima scară ca să cădem în prăpastia ratingurilor, adică o țară în care nu merită să investești. Dacă un singur grad mai suntem declasați, perspectiva Greciei de acum câțiva ani de zile va deveni o realitate. Și Grecia este o țară care, deși a trebuit după aceea să ia măsuri foarte dure, nici acum nu și-a revenit în totalitate.
Și eu, cât timp sunt primul ministru al României, nu îmi pot permite să risc să întoarcem țara în urmă cu 15, cu 20 de ani, nu? Și atunci decizia corectă, care a fost asumată de toate partidele care sunt în această coaliție, a fost într-adevăr să ne asumăm răspunderea, să luăm aceste decizii programate, chiar dacă sunt nepopulare, chiar dacă sunt dureroase, din păcate. Credeți că mie îmi place să iau astfel de măsuri? Credeți că am o satisfacție?
Bolojan: Dacă îți risipești banii constant, vine un moment în care trebuie să plătești nota de plată
Ilie Bolojan: România este o țară care de mulți ani de zile cheltuie mult mai mult decât își poate permite. A cheltuit mult mai mult pe un stat ineficient, a cheltuit într-o perioadă preelectorală, majorând mai mult decât ne puteam permite salarizarea în sectorul public, majorând destul de mult pensiile, mai mult decât ne puteam permite, de exemplu, în 2024. Și gândiți-vă că anul trecut România este țara care a avut cel mai mare deficit dintre țările Uniunii Europene 9,3%. Și doar o singură dată în ultimii 30 de ani de zile am mai avut un deficit cu un punct procentual mai mare, atunci când România a intrat în criză. Și guvernul Boc, din cauza unui deficit de același tip, dar generat de factori externi, a fost nevoit să crească TVA-ul de la 19% la 24% și să reducă salariile bugetarilor.
Suntem, așadar, într-o situație în care, la fiecare sută de lei pe care țara noastră o colectează, cheltuim cu peste 30 de lei în plus. Practic, anul acesta, diferența dintre venituri și cheltuieli este de peste 30 de miliarde de euro. Este o sumă imensă. Dacă am face un calcul și am investi această sumă doar în rețele de drumuri și autostrăzi, am putea construi, într-un singur an, 2.000 de kilometri de drumuri, adică mai mult decât a construit România în ultimii 40 de ani. Dar noi i-am risipit.
Am explicat și ieri: nicio familie care, ani de zile, cheltuiește cu 30% mai mult decât câștigă nu poate continua la nesfârșit. Dacă îți risipești banii constant, vine un moment în care trebuie să plătești nota de plată.
Nu mai suntem împrumutați în condiții avantajoase, iar dacă suntem, o facem la dobânzi foarte mari. În prezent, România plătește cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Iar toate aceste dobânzi și credite apasă greu asupra bugetului.
Bolojan: Nu regret că am acceptat funcția de prim-ministru
Radu Tudor: Regretați că ați acceptat funcția de prim-ministru?
Ilie Bolojan: Nu regret. Există momente într-o carieră politică în care depui de multe ori jurământul pentru consilier local, pentru consilier județean, pentru prefect, pentru primar, pentru președinte de consiliu județean, pentru secretar general al Guvernului că îți vei face datoria pentru comunitatea ta sau pentru țara ta. Și acum a venit vremea să-mi asum această responsabilitate într-o perioadă dificilă și voi încerca în fiecare oră pe care o petrec în serviciul României, să fac tot ceea ce pot pentru țara noastră, asumându-mi răspunderea pentru deciziile pe care împreună cu colegii, le luăm și neferindu-ne să discutăm deschis despre problemele pe care le avem și să ne asumăm decizii care știu că nu sunt populare, dar fără de care lucrurile se pot înrăutăți grav.
Ilie Bolojan vine la Antena 3 CNN
Prim-ministrul Ilie Bolojan vine, joi seara, în platoul Antena 3 CNN pentru a vorbi cu jurnalistul Radu Tudor despre pachetul de măsuri de austeritate adoptat de Guvern și ce impact va avea acesta pe salarii, pensii și prețuri.
Printre cele mai importante măsuri anunțate de Bolojan se numără majorarea TVA, introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei, creșterea unor taxe și impozite pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli în mediul bugetar.
Măsurile anunțate au provocat un val de nemulțumire în instituții ale statului, iar mai multe structuri au întrerupt temporar activitatea și au protestat.