Prințesa inimilor din Japonia ar putea schimba regulile succesiunii la tron. Cine e Aiko, pe care toată lumea o vrea împărăteasă

Popularitatea prințesei Aiko, iubită de japonezi și adesea întâmpinată ca o vedetă pop, a eclipsat-o pe cea a părinților ei. În timpul unei vizite la Nagasaki alături de împăratul Naruhito și împărăteasa Masako, numele ei a fost strigat cu atâta entuziasm de cei veniți să o vadă, încât ovațiile pentru suverani au fost aproape acoperite, scrie AP News.

Prințesa a împlinit luni 24 de ani, iar susținătorii ei cer modificarea legii succesiunii, care permite accesul la tron doar bărbaților și o împiedică astfel pe Aiko, singurul copil al împăratului, să devină monarh.

Pe lângă frustrarea provocată de blocajul discuțiilor privind regulile succesiunii, se simte și un sentiment de urgență pentru salvarea monarhiei japoneze. Nepotul adolescent al împăratului Naruhito este singurul moștenitor eligibil din generația tânără.

Experții susțin că interdicția privind accederea femeile la tron ar trebui ridicată înainte ca familia imperială să se stingă, însă politicienii conservatori, inclusiv premierul Sanae Takaichi, se opun schimbării.

Popularitatea lui Aiko alimentează cererile pentru o împărăteasă

Prințesa Aiko și-a câștigat treptat admirația publicului odată cu debutul ei ca membru adult al familiei imperiale, în 2021, când a impresionat prin inteligență, naturalețe, empatie și simțul umorului.

Sprijinul pentru Aiko ca posibil monarh a crescut după prima sa vizită oficială de una singură în străinătate, în Laos, în noiembrie, când a reprezentat familia imperială. În cursul vizitei de șase zile, s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt, a vizitat obiective culturale și istorice și a discutat cu localnici.

La începutul acestui an, Aiko și-a însoțit părinții în vizitele din Nagasaki și Okinawa. Ea urmează exemplul tatălui său, care consideră esențială transmiterea tragediei celui de-al Doilea Război Mondial către generațiile tinere.

Mari Maehira, o angajată de birou de 58 de ani care a așteptat să o aclame pe Aiko la Nagasaki, a spus că a văzut-o crescând și „acum vrem să o vedem devenind monarh în viitor”.

Popularitatea prințesei a determinat o parte a publicului să facă presiuni asupra parlamentarilor pentru schimbarea legii. Caricaturistul Yoshinori Kobayashi a realizat volume de benzi desenate care pledează pentru modificarea legislației astfel încât Aiko să poată deveni împărăteasă, cărți pe care susținătorii le trimit în mod repetat parlamentarilor pentru a le atrage atenția și a obține sprijin pentru cauză. Alții au creat canale de YouTube și distribuie pliante pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la acest subiect.

Ikuko Yamazaki, 62 de ani, folosește rețelele sociale pentru a pleda ca primul copil al împăratului să fie moștenitor, indiferent de gen. Ea avertizează că excluderea lui Aiko de la succesiune și insistența asupra unei monarhii exclusiv masculine vor duce, în cele din urmă, la dispariția instituției. „Sistemul de succesiune reflectă modul în care Japonia gândește în privința problemelor de gen”, spune Yamazaki. „Mă aștept ca prezența unei împărătese să îmbunătățească dramatic statutul femeilor în Japonia.”

Cine e prințesa Aiko

Prințesa, astăzi extrem de populară, s-a născut pe 1 decembrie 2001. La scurt timp după nașterea lui Aiko, mama ei, Masako, fost diplomat, educată la Harvard, a fost diagnosticată cu o afecțiune psihosomatică provocată de stres, pe fondul criticilor privind faptul că nu a născut un moștenitor de sex masculin. 

Încă din copilărie, Aiko s-a remarcat prin istețime, pasiunea pentru sumo. Totuși, prințesa s-a confruntat și cu dificultăți: în școala primară a lipsit o perioadă de la cursuri din cauza hărțuirii. În adolescență, era foarte slabă și a lipsit din nou de la școală timp de o lună.

În 2024, Aiko a absolvit Universitatea Gakushuin, unde au studiat și tatăl ei, și mulți alți membri ai familiei imperiale. De atunci, își îndeplinește îndatoririle oficiale și participă la ritualurile de la palat, lucrând în paralel și la Societatea de Cruce Roșie. În weekend, îi place să iasă la plimbare cu părinții și să joace volei, tenis și badminton împreună cu angajații palatului.

Monarhia Japoniei, într-un „punct critic”

Legea Casei Imperiale din 1947 permite succesiunea doar pe linie masculină și obligă membrele familiei imperiale care se căsătoresc cu persoane fără sânge nobil să își piardă statutul regal. Familia imperială, care se micșorează rapid, mai are doar 16 membri, față de 30 în urmă cu trei decenii. Toți sunt adulți.

Împăratul Naruhito are doar doi potențiali moștenitori de sex masculin din generația mai tânără: fratele său mai mic, prințul moștenitor Akishino, în vârstă de 60 de ani, și fiul acestuia, prințul Hisahito, de 19 ani. Prințul Hitachi, fratele mai mic al fostului împărat Akihito și al treilea în ordinea succesiunii, are 90 de ani.

Akishino a recunoscut îmbătrânirea și micșorarea familiei imperiale, „dar nu se poate face nimic în cadrul actualului sistem”. „Cred că singurul lucru pe care îl putem face acum este să ne reducem îndatoririle oficiale”, le-a spus el jurnaliștilor, înainte de a împlini 60 de ani, duminică.

Aiko a spus că este conștientă de scăderea numărului de membri ai familiei imperiale, însă nu poate comenta sistemul de succesiune. „În aceste condiții, sper să-mi îndeplinesc cu sinceritate toate îndatoririle oficiale și să-i sprijin pe împărat, pe împărăteasă și pe ceilalți membri ai familiei imperiale.”

Criza de moștenitori de sex masculin este o preocupare serioasă pentru monarhia japoneză, pe care unii istorici o consideră veche de 1.500 de ani. Ea reflectă și problema mai largă a Japoniei, confruntată cu o populație îmbătrânită și în scădere.

„Cred că situația este deja critică”, spune Hideya Kawanishi, profesor la Universitatea Nagoya și expert în monarhie. Viitorul instituției depinde, în esență, de prințul Hisahito și de capacitatea viitoarei sale soții de a naște un moștenitor masculin. „Cine ar vrea să se căsătorească cu el? Dacă cineva o va face, va trebui să suporte o presiune enormă de a aduce pe lume un fiu, în timp ce își îndeplinește și îndatoriri oficiale la o capacitate aproape supraomenească.”

Fostul șef al Agenției Casei Imperiale, Shingo Haketa, spunea într-un articol din ziarul Yomiuri că Hisahito este nevoit să ducă singur povara și destinul familiei imperiale. „Întrebarea fundamentală nu este dacă trebuie acceptată succesiunea pe linie masculină sau feminină, ci cum poate fi salvată monarhia.”

Sistemul de succesiune exclusiv masculină este relativ recent

Deși Japonia a avut în mod tradițional împărați bărbați, au existat și opt împărătese de-a lungul istoriei. Ultima a fost Gosakuramachi, care a domnit între 1762 și 1770. Regula succesiunii exclusiv masculine a devenit lege în 1889 și a fost menținută în Legea Casei Imperiale din 1947, adoptată după război.

Experții subliniază că sistemul a funcționat în trecut cu ajutorul concubinelor, care, până acum circa 100 de ani, au dat naștere la aproximativ jumătate dintre împărații Japoniei.

Guvernul a propus în 2005 posibilitatea unei împărătese, însă nașterea lui Hisahito le-a permis naționaliștilor să renunțe la această idee.

În 2022, un grup de experți, în mare parte conservatori, a recomandat guvernului să mențină succesiunea pe linie masculină, dar să permită membrilor de sex feminin ai familiei imperiale să își păstreze statutul regal după căsătorie și să continue îndeplinirea îndatoririlor oficiale. Conservatorii au propus, de asemenea, adoptarea unor descendenți de sex masculin din ramuri colaterale stinse ale familiei imperiale, pentru a continua linia masculină, o idee considerată, însă, nerealistă.

Comitetul ONU pentru drepturile femeilor de la Geneva a îndemnat anul trecut guvernul japonez să accepte posibilitatea unei împărătese, argumentând că refuzul acestei opțiuni frânează egalitatea de gen în Japonia. Tokyo a respins raportul, calificându-l drept „regretabil” și „inadecvat” și subliniind că succesiunea la tron este o chestiune ce ține de identitatea națională fundamentală.