Politico: Europa nu știe cât combustibil mai are. „Companiile private nu au vrut să împărtășească informații”
Publicat acum 14 ore si 14 minute
România se pregătește să devină centru regional de decizie la Marea Neagră. Un nou organism de coordonare, aflat sub umbrela Uniunii Europene și conectat direct la structurile NATO, ar urma să fie creat cu sediul, probabil, la Constanța. Rolul său va fi acela de a pune sub aceeași comandă proiecte de peste un miliard de euro, de a gestiona riscurile de securitate și de a alinia interesele Bucureștiului cu cele ale partenerilor din Bulgaria, Grecia, Republica Moldova și Ucraina, a anunțat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, la Be EU.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: Când vorbim despre Marea Neagră, trebuie să vorbim și despre aspectele legate de securitate. Acest lucru este o prioritate pentru România și a devenit, ușor-ușor, o prioritate și pentru Uniunea Europeană. Comisia Europeană a elaborat anul trecut o strategie specifică pentru Marea Neagră și, în acest sens, trebuie să ne asigurăm că această strategie este implementată. Printre propunerile pe care le face Comisia Europeană, avem și un lucru esențial pentru România: crearea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră.
În sensul acesta, am depus mai multe demersuri pentru a mă asigura că acest hub este găzduit de țara noastră. Am discutat direct cu președinta Comisiei Europene aceste aspecte, iar ultimele informații indică faptul că România are toate șansele să găzduiască acest hub de securitate maritimă. El înseamnă, de fapt, mai multă protecție pentru Marea Neagră, înseamnă protejarea rutelor comerciale, înseamnă acces la date disponibile la nivel european, tocmai pentru a dezvolta și mai mult această componentă comercială. Înseamnă suport pentru investițiile pe zona de energie. Înseamnă ca proiectele de infrastructură care astăzi privesc Marea Neagră, inclusiv pe zona digitală, cu țările din Caucaz, toate aceste proiecte să se materializeze și să fie sub cupola de protecție a Uniunii Europene, ceea ce pentru România reprezintă un avantaj strategic crucial pentru rolul pe care vrem să-l avem în regiune.
Vorbim de o structură de coordonare. Practic, se va crea un organism care își va avea sediul în România, cel mai probabil în Constanța. Scopul acestei structuri este să coordoneze toată acțiunea europeană la Marea Neagră, în acord și în deplină coordonare cu prietenii noștri din Bulgaria, din Grecia, din Republica Moldova și chiar din Ucraina. Scopul acestei structuri este să operaționalizeze toate proiectele deja finanțate de Uniunea Europeană. Sunt proiecte în valoare de peste un miliard de euro astăzi care privesc Marea Neagră, mai ales pe interconectările pe zona de energie și pe zona digitală.
Dar vorbim, de asemenea, de dezvoltarea unor noi mecanisme de protecție. De exemplu: cum gestionăm dronele care survolează teritoriul nostru, cum gestionăm minele care, din nefericire, sunt acum în zona Mării Negre și împiedică comerțul, cum ne asigurăm că investițiile în extracția de petrol și de gaze în Marea Neagră se desfășoară în continuare sau cum protejăm investiția colosală care se desfășoară acum în zona Mării Negre pentru energie eoliană.
Toate aceste elemente vor fi coordonate direct de Uniunea Europeană, prin intermediul acestei structuri. Aceasta își va coordona activitatea împreună cu NATO și va oferi un plus de protecție. Nu vorbim de o structură care are ca obiectiv să aibă mecanisme ofensive, vorbim de o structură civilă cu scop de interconectare, de fluidizare și de dezvoltare a zonei comerciale. Pentru Portul Constanța, acest lucru este crucial.
Din punct de vedere tehnic, avem în continuare anumite elemente pe care trebuie să le realizăm pentru ca Portul Constanța să devină competitiv. Practic, prin aducerea acestei structuri, toate acele elemente tehnice de coordonare a fluxurilor comerciale vor fi operaționalizate, cel mai probabil cu bani europeni.
Scopul pe care eu îl am, pe lângă a aduce acest hub în România, este să mă asigur că această structură este dotată și cu capacități financiare, adică să aibă un buget propriu. Și, de ce nu, așa cum se întâmplă cu centrul de securitate cibernetică, să pună la dispoziția statelor membre din zona Mării Negre resurse financiare suplimentare, tocmai pentru a ne asigura că această zonă a Mării Negre devine un centru logistic și comercial pentru întreaga Uniune.
De unde vin banii pentru acest hub?
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: Eu deja am amendat bugetul Uniunii Europene pentru anul acesta. Vorbim de resurse disponibile, vorbim de câteva sute de mii de euro la început, dar treptat, bugetul va crește, zic eu, la câteva zeci de milioane de euro. Scopul este să ne asigurăm că această structură devine una permanentă care, începând cu 2028, coordonează toate aceste investiții importante ale Uniunii Europene în regiune. Deja vorbeam de faptul că sunt proiecte în valoare de peste un miliard de euro. Eu cred că Marea Neagră are nevoie de investiții mai mari de atât. Cred că putem să ajungem foarte ușor la 5 miliarde de euro — fonduri fie oferite direct de Comisia Europeană, fie fonduri private sau fonduri care vin din zona Băncii Europene de Investiții — tocmai pentru a ne asigura că Marea Neagră devine o rută comercială viabilă pentru importul și exportul de produse.
Portul Constanța este cel mai important port nu doar al României, ci al Uniunii Europene în această zonă a Europei. Europa trebuie să conștientizeze acest lucru; este o alternativă viabilă la alte porturi europene, una care permite Europei să fie mai rezilientă și să accentueze dezvoltarea Flancului Estic, mai ales că Executivul european a lansat această inițiativă pentru Flancul Estic. Eu cred că acest hub trebuie să fie parte din eforturile pe care Comisia Europeană le face pentru această zonă a Europei, iar în acest sens, Portul Constanța trebuie să devină un reper pentru dezvoltarea regiunii. România trebuie să devină, așa cum ne-am dorit în ultimii ani, un lider regional, iar prin operaționalizarea acestui hub de securitate și prin proiectul pentru Flancul Estic al Europei, România poate coordona toate inițiativele europene în materie.